Se vorbește mult despre corupție, însă de regulă la modul general, fără a se prezenta concret modalitățile prin care aleșii locali obțin profituri de pe urma funcțiilor pe care le dețin.
„Conflictul de interese a devenit feonomen de masă printre primari, președinți de Consilii Județene și consilieri locali”, a declarat președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, la o emisiune HotNews.ro-RFI. Conform unui studiu realizat de ANI la nivel național indică faptul că peste 25% din aleșii locali drenează banii publici în conturile firmelor unde sunt acționari. Președintele ANI susține că fenomenul a luat amploare din cauză că sancțiunile din legea ANI nu sunt de natură să-i descurajeze pe cei corupți și afirmă că e nevoie de modificări substanțiale, dar că acestea nu sunt posibile deoarece parlamentarii sunt tentați să diminueze atribuțiile instituției pe care o conduce, nu să le mărească.
Buget local, pușculiță de partid
ANI a indentificat la nivel național sute de consilieri județeni sau locali, ce dețin direct firme sau indirect prin intermediul soțiilor sau copiilor, și care prin procedee de licitații aparent legale deturnează sume importante din fondurile publice în propriile buzunare. Mai precis din bugetul votat la nivel de consiliu local, o bună parte, dacă nu integral, ajunge în conturile firmelor consilierilor locali sau județeni.
„Foarte mulți fac asta, sunt mii de consilieri. O cifră estimată este undeva la 25% dintre ei.Și aceasta reiese doar din ce am reușit să identificăm până acum. Dar ci-frele pot crește. Cele mai mediatizate cazuri de președinți de Consilii Județene sunt: Ostaficiuc, Nicolescu și Pruteanu”, a declarat Horia Georgescu. ANI nu are însă ca-pacitatea de acționa direct, ci doar de a cere sesizarea inspecției judiciare. „Pentru că nu este normal ca un șef al unei instituții de stat, președinte de Consiliu Județean, să semneze zeci de contracte cu propriile firme, ca în cazul Nicolescu de la Mureș, și să nu pățescă nimic”, spune Președintele ANI.
Fraude dovedite, confiscări zero
Principala problemă o constituie lipsa de sancțiuni împotriva celor care sunt dovediți că s-au aflat în situații de conflicte de interese, demonstrate chiar și prin sentințe definitive și irevocabile date de instanțele de judecată. În aceste cazuri, care reprezintă peste 90% din sesizările înaintate de ANI către inspecțiile judiciare, nu s-a dat nicio decizie de anulare a contractelor încheiate fără respectarea întocmai a normelor legale. „Și ce relevanță mai are o decizie de anulare a unui contractat după trei sau patru ani de când lucrările au fost recepționate iar facturile plătite, iar alesul poate și-a încheiat și mandatul?”, se întreabă șeful ANI. Din această cauză meca-nismul de control nu este eficient și fenomenul a devenit unul de masă, mai ales pentru finanțarea campaniilor electorale. Mai ales că legea nu oprește o persoană care a fraudat milioane de euro să poată ocupa după doi ani o altă funcție publică.
Împrumuturi fictive
Legea reduce riscurile la care se expun cei care fraudează fondurile publice. De exemplu recuperarea sumelor însușite ilicit este practic imposibilă, chiar dacă nu sunt trecute în declarațiile de avere. Printr-o simplă declarație de împrumut, se diminuează suma pe care ANI o propune spre confiscare. Este o modalitate des întâlnită pentru a pune la adăpost sume considerabile obținute prin fraudă și care sunt propuse spre confiscare de autoritățile statului. Înăsprirea legislației în domeniu depinde însă de Parlament, ai cărui membrii nu sunt nici ei doritori să fie supuși unor controale financiare bine reglementate.
