Colegiul Prefectural Ilfov a afost informat în legătură cu starea calității resurselor de apă de pe teritoriul județului, prezentarea datelor fiind făcută de Alexandru Popescu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Ilfov – București (subordonat Administrației Bazinale de Apă Argeș – Vedea Pitești, unitate cu personalitate juridică împreună cu care se subordonează Administrației Naționale ”Apele Române”).

Articol apărut în nr. 435 al Jurnalului de Ilfov, ediția print

Apele aflate în spaţiul hidrografic gospodărit de SGA Ilfov-București sunt situate pe teritoriul Capitalei și județului Ilfov, dar și în unele zone din județele Dâmboviţa, Giurgiu și Călărași. Pe teritoriul SGA Ilfov – București au fost identificate, delimitate și descrise 6 acvifere semnificative ca importanță pentru alimentări cu apă, iar evaluarea stării de calitate a acestora se face prin caracterizarea stării chimice a corpurilor de apă subterană, realizată conform cerințelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE, a Directivei 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, transpusă în legislația națională care stabiliește valorile de prag obligatorii pentru corpurile de apă subterană.

Corpul de apă subterană ROAG02, în stare bună!

Astfel, anul trecut, în corpul de apă subterană ROAG02 – Câmpia Titu – au fost monitorizate 2 foraje de observație, iar indicatorii care determină starea acestui corp de apă sunt: azotați, amoniu, cloruri, sulfați, azotiți, ortofosfați, crom, nichel, cupru, zinc, cadmiu, mercur, plumb, arsen și pesticide totale. Potrivit directorului Alexandru Popescu, nu s-a înregistrat nicio depășire a valorilor prag/standard de calitate, motiv pentru care se consideră corpul de apă ca fiind în stare calitativă (chimică) bună.

Depășiri la azotați și arsen, în ROAG03

Corpul de apă subterană ROAG03 – Colentina se referă la acviferul freatic constituit din pietrișuri și nisipuri, dezvoltat în interfluviul Argeș – Dâmbovița – Sabar – Pasărea. În zona Capitalei, ”pietrișurile de Colentina” sunt poluate, ținând cont de activitatea economică din trecut (”o poluare istorică” – a precizat Alexandru Popescu), iar apa din acest acvifer nu corespunde normelor bacteriologice, având conținuturi importante de bacili-coli și germeni banali. Indicatorii la care analizele au înregistrat depășiri sunt: amoniu, azotați, ortofosfați, fenoli, arsen și tetracloretilenă. Având în vedere depășirile la azotați și arsen, la peste 20% din numărul total de foraje monitorizate, corpul de apă se consideră ca fiind în stare calitativă (chimică) slabă.

Stare bună și pentru ROAG05 și ROAG08

Tot anul trecut, pe corpul de apă subterană ROAG05 – Lunca și terasele râului Argeș – au fost monitorizate 10 foraje de observație și s-au înregistrat depășiri ale valorilor prag pentru indicatorii: amoniu, azotiți și arsen. Ținând cont de repartizarea forajelor cu depășiri, pe ansamblul corpului de apă, se consideră ca fiind o poluare cu caracter local și, ca urmare, corpul de apă este considerat a avea o stare calitativă (chimică) bună. Iar corpul de apă subterană ROAG08 a fost monitorizat anul trecut prin 4 foraje de observație, indicatorii la care s-au înregistrat depășiri de valori prag fiind: azotiți și arsen. La fel ca și în cazul corpului de apă ROAG05, ținându-se cont de repartizarea forajelor cu depășiri pe ansamblul acviferului, se consideră poluare cu caracter local și, ca urmare, corpul de apă subterană este catalogat ca fiind în stare calitativă (chimică) bună.

Apă potabilă, duritate mare

ROAG11 – București-Slobozia (Nisipurile de Mostiștea) – este acviferul situat în zona Capitalei, la adâncimi cuprinse între 20 și 42 m. Din punct de vedere chimic, aceste ape se încadrează în limitele de potabilitate, dar prezintă valori ridicate ale durității totale (mai mari de 30 grade G). În 2017, calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG11 a fost monitorizată prin 5 foraje și nu s-a înregistrat nicio depășire a valorilor prag/standard de calitate. Motiv pentru care se consideră stare calitativă (chimică) bună.

Formațiunea de Frățești”, din ce în ce mai agresată de foraje realizate de neprofesioniști

”În cazul corpului de apă subterană de adâncime ROAG13 – București (Formațiunea de Frătești), descris de Alexandru Popescu drept ”rezerva strategică de apă a României”, evoluția în timp a arătat că, deși în 2003 a fost considerat ”la risc” calitativ pentru indicatorii amoniu și azotiți, datorită măsurilor de protecție și îmbunătățire a calității apelor subterane s-a ajuns ca în 2013 să nu existe nicio depășire a valorilor prag, ieșind din categoria ”la risc”. În 2017, calitatea apei din corpul ROAG13 a fost analizată în 6 foraje de observație și s-au înregistrat depășiri ale valorilor prag/standardelor de calitate la amoniu și ortofosfați. Dar, ținând cont de repartizarea forajelor cu depășiri pe ansamblul corpului de apă, se consideră poluarea ca fiind cu caracter local și, ca urmare, corpul de apă subterană este apreciat ca având acum stare calitativă (chimică) bună. Cu toate acestea, directorul Alexandru Popescu a vorbit despre corpul de apă subterană ca fiind ”din ce în ce mai agresat de forajele realizate de diferiți nespecialiști”. În aceste condiții, pentru îmbunătățirea modului de folosire și protecție a apelor subterane, serviciile de gestiune și calitate a apei au în vedere limitarea numărului de foraje care captează acviferele de adâncime sub presiune, prin autorizarea alimentării cu apă a populației din aceste acvifere numai prin fronturi de captare care să constiuie surse ale sistemelor centralizate de alimentare cu apă a localităților sau a unor părți din acestea, pentru sursele gospodăriilor individuale autorizându se doar captarea acviferelor freatice. Alte măsuri constau în reconsiderarea debitelor de exploatare din foraje, în perioadele de secetă prelungită în scopul de a se evita forțarea stratelor acvifere; casarea forajelor abandonate și a celor defectuos efectuate conform unei metodologii specifice, astfel încât să fie reconstituită continuitatea stratelor acvifere captate, dar mai ales, pe cât posibil, izolarea naturală între ele; inventarierea pe teren a tuturor forajelor cu identificarea deținătorilor, măsurarea adâncimii și controlul documentației de execuție și, nu în ultimul rând, modificarea Normativului de conținut al documentațiilor pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor, astfel încât să se solicite nu numai studiul hidrologic, ci și proiectul de foraj. Astfel, corelarea dintre acestea va putea fi verificată și vor fi avizate doar soluțiile constructive corecte.