Ziua de 1 decembrie a avut o importanță deosebită pentru întreaga lume. Ca în fiecare an, în domeniul sănătății, prima zi de iarnă a fost dedicată Zilei Mondiale HIV/SIDA. În țara noastră, evenimentul a fost marcat prin dezbateri care au adus, din nou în atenția autorităților și a publicului larg problemele care îngreunează viața pacienților români.

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 528, ediția print

Un astfel de eveniment a avut loc miercuri, pe 2 decembrie, în spațiul online. Federația ­UNOPA (Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de ­HIV/SIDA), în parteneriat cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Centrul Român HIV/SIDA și Academia Europeană de HIV/SIDA, a organizat dezbaterea „Programul de tratament HIV în al doilea val COVID”. La eveniment au participat medici infecționiști, reprezentanți ai Centrelor Regionale HIV/SIDA, ai autorităților responsabile cu prevenirea și tratamentul infecției HIV, membri ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniu, jurnaliști etc. Conform unui mesaj transmis de Administrația Prezidențială, consilierul prezidențial Diana Păun a atenționat asupra faptului că deși SIDA poate părea că, în prezent, nu este atât de urgentă ca pandemia de COVID-19, ambele patologii sunt la fel de importante.  

„Ziua Mondială de luptă împotriva HIV/SIDA reprezintă o oportunitate pentru întreaga populație a globului de a fi solidară în lupta împotriva HIV/SIDA și de a oferi sprijin persoanelor care suferă de această afecțiune, consolidând eforturile noastre pentru îmbunătățirea vieții pacienților. În acest an, mai mult decât oricând, solidaritatea capătă noi valențe prin asumarea unor responsabilități comune, în contextul în care pandemia de COVID-19 a demonstrat că în timpul unei pandemii nimeni nu este în siguranță, până când toată lumea va fi în siguranță. (…) Costurile pandemiei pentru pacienții HIV/SIDA sunt imediate și dacă nu sunt adecvat abordate, pot avea efecte de lungă durată și pot pune în pericol eforturile făcute până în prezent”, a spus Diana Păun în dezbatere. Potrivit consilierului prezidențial, evenimente similare celui la care a participat pe 2 decembrie reprezintă „un apel la mobilizarea voinței politice, dar și a resurselor pentru sănătate pentru abordarea acestei provocări”. 

„Lansez un apel la un angajament intersectorial pentru a aborda integrat managementul bolii și pentru a facilita accesul pacienților la mijloace moderne de diagnostic și tratament și vreau să vă asigur că Administrația Prezidențială este solidară acestor eforturi”, a mai spus consilierul prezidențial, Diana Păun.

În cadrul dezbaterii a fost prezentat și Raportul UNOPA intitulat „Situația persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în contextul pandemiei de COVID-19”. Conform acestui raport, în ultimele 8 luni, 28,4% dintre pacienții cu HIV au primit tratamentul la cortul de triaj de la poarta spitalului, 61,4 % au așteptat în aer liber eliberarea tratamentului, 16,7% au suferit întreruperi de tratament, iar 62% nu au avut acces la consultaţie la medicul infecţionist. Raportul mai evidențiază și faptul că, în ultimele 8 luni, cea mai frecventă metodă de comunicare cu medicul infecționist a fost prin telefon (40,2% respondenți), în timp ce 35,1% nu au comunicat deloc cu acesta. Mai mult de două treimi dintre respondenți consideră că riscul ca tratamentul să se întrerupă în viitor „este mare și foarte mare”. 

„Pandemia de ­COVID-19 a avut un impact negativ asupra persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, în primul rând asupra accesului la servicii medicale specifice specializării de boli infecțioase (consultații și analize medicale). Tratamentul ARV a fost disponibil pentru persoanele seropozitive, însă, de multe ori, ridicarea medicației implică drumuri lunare către spitalele sau secțiile de boli infecțioase, ceea ce crește expunerea acestora la riscul infectării cu ­COVID-19. Dorim să facem un apel către autorități de a găsi soluții inovative și adecvate care să răspundă atât nevoii de contracarare și stopare a pandemiei de COVID-19, concomitent cu respectarea accesului la servicii medicale a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, pe termen lung deciziile prezente vor duce la înrăutățirea stării de sănătate a persoanelor cu HIV/SIDA, care se vor răsfrânge asupra sistemului prin costuri ridicate de spitalizare, tratament și îngrijire medicală costisitoare”, a spus Iulian Petre, directorul executiv al UNOPA. 

„Datele de până acum ne arată că anul 2020 va fi puternic afectat și din punctul de vedere al testării HIV. Numărul mic de cazuri diagnosticate în acest an arată că pandemia COVID 19 a afectat și acest domeniu, populația nu s-a mai îndreptat către centrele de testare de teamă și din cauza măsurilor de protecție. Multe cazuri au rămas nediagnosticate, ceea ce creşte riscul de transmitere a infecţiei cu HIV în populaţie. Recomand ca toate persoanele care știu că au avut comportamente cu risc de infectare cu HIV să se testeze, pentru a se trata cât mai repede în cazul în care sunt infectate cu HIV, astfel putând avea o viață normală și putând să-i protejeze și pe cei dragi lor”, a spus dr. Mariana Mărdărescu, coordonatorul Compartimentului de Monitorizare a infecției HIV/SIDA în România din cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”.

Peste 16.000 de români au virusul HIV

Conform datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România, la data de 30 septembrie erau în viață 16.658 persoane infectate HIV. Anul acesta au fost diagnosticate 212 cazuri noi de infecție HIV în România, din care 75% bărbați și 25% femei.