Toţi ştim că răul se aciuează în ascunzişuri, prin acareturi, chiar şi în sufletele unora. Iar spiritul lui hâd creşte, an de an. Cum să-l anihilezi? Prin credinţă şi, mai ales, prin profesarea binelui, fără tăgadă. Un alt mod posibil de purificare e acela al „Brezoaiei”, un obicei ajuns la noi din vechimea timpurilor precreştine. Simbolistica lui etno-folclorică poate fi rezumată de zicala populară „Cui pe cui se scoate”. Adică, prin măşti fioroase, veşminte zdrenţuite, sunete asurzitoare de talăngi, chiote, arme din lemn vopsit, strigături, hărmălaie. Speriat de ele, răul îşi ia tălpăşiţa şi piere pe pustii. Dar totul trebuie făcut la începutul fiecărui an nou.  Aşa s-a întâmplat şi acum, la 2 ianuarie, în satul Ţegheş, al comunei Domneşti.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 434

Fără îndoială, „Brezoaia” (denumită şi  „Giumal”) e un spectacol al unui ritual arhaic, care impresionează prin dinamica agitaţiei cetei de mascaţi, a dansurilor, a costumaţiei şi efectului sonor. Izvoarele lui ancestrale ne trimit până în perioada celei mai populare sărbători din Imperiul Roman – „Saturnalia” şi s-a păstrat de-a lungul secolelor. În perioada interbelică, acest obicei a devenit o tradiţie puternică şi distinctă a comunei Domneşti, laolaltă cu satele ei componente.  Ea a purtat semnificaţia apărării de răul stihiilor naturii, de păstrare a fertilităţii pământului şi a animalelor, de alungare a vechiului (prin arderea veşmintelor uzate şi a obiectelor nefolositoare), de instalare a belşugului şi a sănătăţii. În perioada comunistă, obiceiul considerat mistic şi-a estompat cadenţa, până aproape de dispariţie.

Pentru prima oară, la Ţegheş

Tradiţia „Brezoaiei” a fost revitalizată la Domneşti prin Proiectul intitulat „Obiceiuri vechi, din vatra comunităţii”, care aparţine Consiliului Local, Primăriei şi unităţilor de învăţământ ale comunei.  Prima ediţie s-a petrecut în anul 2016. Relatări despre fiecare dintre cele care au urmat ­le-aţi putut urmări în paginile ziarului nostru.

Despre premiera de la Ţegheş ne dă amănunte Doina Scripa, inspector coordonator de proiecte, în cadrul Primăriei Domneşti: „Satul e singura localitate arondată comunei noastre. A fost absolut necesar să revitalizăm şi aici minunata tradiţie a acestui obicei străvechi. Ne-am dorit-o noi, dar şi locuitorii acestei comunităţi. Nu puteam lăsa uitată cumva această zonă, e drept, cam îndepărtată de Domneşti, la o distanţă de 5 km. Până acum, celelalte trei ediţii s-au petrecut la comună. Ori, e greu de crezut că în a doua zi de an nou, vreun locuitor al Ţegheşului ar pleca de acasă şi ar face 10 km dus-întors ca să urmărească acest spectacol, chit că este unul de excepţie. Apoi, deocamdată, în sat nu există încă un ansamblu artistic. Iar surpriza la vederea procesiunii noastre şi bucuria primirii pe la casele bunilor gospodari de aici acoperă de departe toate eforturile organizării «în turneu»  a evenimentului nostru. Iată de ce am decis să aducem noi «Brezoaiele» în comunitatea lor”.

Satul se modernizează

Bunul mers al emancipării satului Ţegheş e concret. Am aflat detalii de la primarul Adrian Ghiţă, care a punctat şi câteva repere istorice: „La Domneşti, domnitorul Ioan Vodă Caragea ­şi-a construit un conac/palat, moşie cu însoţitori la Curtea Domească – slugi, meseriaşi, lucrători ai câmpului etc. Vestigii ale zidurilor palatului se pot întâlni şi azi, lângă şoseaua dintre sat si comună.

Populaţia de aici numără aproximativ 1.000 de locuitori. Peste 80 % dintre ei  beneficiază de canalizare, nu mai vorbim de reţea de apă, gaze, internet prin cablu, telefon, curent electric. Avem şi o linie nouă de transport în comun, preorăşenească (3 R 423), între Bucureşti şi satul nostru. Pentru autobuze am şi amenajat locul de întoarcere la capătul de linie, aflat lângă noul parc de distracţie pentru copii”.

Vicele Ştefan Costel a adăugat: „E importantă dezvoltarea de acum, pentru că la inundaţiile mari din anii ’70, tot Ţegheşul a fost acoperit de apele revărsate ale Argeşului şi Sabarului. Unii gospodari, au plecat. După ’90, cei care s-au reîntors au reprimit locuri de case şi, bineînţeles, nu numai ei. Aşa au apărut construcţii noi, frumoase”.

 Copii, ­într‑un spectacol remarcabil

„Brezoaiele” au adus la Domneşti tot ce aveau mai bun: cetele lor care risipesc răul, taraful, dar, mai ales, copiii şcolari ai comunei, conduşi de prof. coregraf Ecaterina Lazarenco. Ei sunt componenţi ai Ansamblului de dansuri folclorice româneşti şi internaţionale „Doina Sabarului”, sprijinit permanent de Primăria comunei.

Doina Scripa a adăugat: „Micii interpreţi au întruchipat personaje satirizate,  cu racile ale caracterului uman, moravuri și profesii rău îndeplinite: cadâna, prostituata, boierul, vânătorul, perceptorul etc. Programul în care sunt integraţi se intitulează «Lumea artelor, la sat». Ei participă la toate proiectele cultural-artistice şi educative, care sunt în desfăşurare”.

Oaspeți de seamă și gazde minunate

Între cei mai de seamă oaspeți ai evenimentului s-au numărat dr. Doina Işfănoni – istoric, teoretician de artă, și soțul ei Rusalin, ambii cercetători etnologi.

De la un asemenea eveniment nu puteau lipsi nici Cetățenii de Onoare ai Domneștiului. Este vorba despre plt. Maj. Cătălin Pîrvu – erou al armatei noastre, grav rănit în războiul din Afaganistan și membru al „Invictus Team” –  împreună cu maestrul antrenor de box și arte marțiale – Virgil Fășie.

Încă un fapt onorant, e acela a deosebitelor primiri făcute „Brezoaielor”, al căror traseu a avut cinci escale, la familiile: Jeni și Emil Stan, Mariana și Florin Barbu (ambele pe șos. Caragea Vodă, nr. 45 și respectiv nr. 9), Ana-Maria și Iulian D-tru (str. Vulturilor, nr. 9), Constantina și Ion Lache (str. Făgetului, nr. 6), Mihaela și Dănuț Stan (str. Argeșului, nr. 11).

Mulțumiri voluntarilor, din Țegheș

Organizatorii mulțu­mesc locuitorilor voluntari din Țegheș al căror sprijin și suport al ospeției au făcut din evenimentul „Brezoaielor” un moment cu adevărat remaracabil pentru comunitate: Florea Niță, Ioniță Gh., Nicușor Grigore, Gh. Alecu, Ilie Barbu, Radu Ilie, Marin Mihai, Petre Munteanu, Florin Călinescu, Cornel Nicolae, Ionică Stoian, plus încă mulți alții.

La finalul sărbătorii, peste 40 dintre localnici au fost invitați la o bogată masă de prânz, în sala Căminului Cultural, din sat.

PE ACEEASI TEMA