Autoritățile publice locale primesc sprijin financiar prin împrumuturi din Trezorerie pentru proiectele PNRR și fonduri pentru termoficare
Guvernul s-a întrunit în ședință, înainte de Crăciun, pentru adoptarea măsurilor de austeritate pentru anul 2026. Așa-numita „Ordonanță Trenuleț” a fost adoptată marți, 23 decembrie, în ședința de Guvern.
Articol apărut în ediția print nr.786
Guvernul României a adoptat cu două zile înainte de Crăciun Ordonanța de Urgență pentru ompletarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”. Potrivit Executivului, datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%. ”Gestionam bugetul în mod responsabil”, susține Guvernul României, care precizează că actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic. Guvernul a menționat că ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore.
Ordonanța reduce anumite cheltuieli, amână altele şi reglementează aspecte necesare până la aprobarea bugetului pentru 2026. Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a fost cel care a anunţat adoptarea „Ordonanţei trenuleţ”.
Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi. Prin aceste măsuri, Guvernul spune că asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală.
Sprijin pentru autoritățile publice locale
„Ordonanţa a avut câteva capitole pe care aş vrea să să le trec în revistă. În primul rând, este vorba despre măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, de măsuri de relansare economică, stimulare a investiţiilor private şi simplificări pentru contribuabili”, a declarat ministrul de Finanțe. Totodată, potrivit acestuia, este vorba despre măsuri pentru persoanele vulnerabile, dar şi pentru autorităţile locale, măsuri care privesc combaterea evaziunii fiscale şi măsuri necesare până la aprobarea bugetului pentru 2026.
În ceea ce privește sprijinul pentru autoritățile publice locale, acestea vor primi împrumuturi din Trezorerie pentru proiectele din PNRR, de aproximativ 500 de milioane de lei, care vor fi alocați pentru acele proiecte din PNRR aflate în sarcina bugetelor locale cu termen limită 30 iunie 2026. „E foarte important că încă din prima zi a anului 2026 aceste surse de finanțare vor fi puse la dispoziția UAT-urilor pentru a le folosi”, a spus Nazare.
De asemenea, UAT-urile vor putea primi sprijin pentru termoficare de până la 200 de milioane de lei pentru acoperirea costurilor de producție și furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanțelor și a pierderilor până la 31 martie 2026.
„Am creat prin măsuri tranzitorii posibilitatea autorităților locale să funcționeze până la aprobarea bugetului pe 2026”, a explicat ministrul.
Referitor la măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, ministrul Finanțelor a precizat că notabile sunt: reducerea subvenţiei pentru partidele politice – subvențiile pentru partide vor fi micșorate cu 10%, comparativ cu nivelul din 2025. Scăderea va fi resimțită inclusiv de minorități. Suma forfetară pentru parlamentari ar urma să fie, de asemenea, diminuată cu 10% față de actualul nivel.
De asemenea, s-a avut în vedere amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creşteri suplimentare de cheltuieli bugetare în domeniile de asistenţă socială – se modifică mecanisme de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, actualizări prudente ale unor categorii de drepturi şi servicii, precum și reguli mai stricte de control al cheltuielilor şi de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.
”Ordonanța Trenuleț” vizează și măsuri de relansare economică și de stimulare a investițiilor. Alexandru Nazare a anunțat reducerea impozitului pe cifra de afaceri, de la 1% la 0,5% pentru 2026.
„Cea mai importantă măsură pe care această ordonanță o conține este cea de reducerea a impozitului pe cifra de afaceri, de la 1% la 0,5% pentru 2026, urmată de eliminarea acestui impozit din 2027 și înlocuirea lui cu impozitul pe afiliați, pe cheltuieli sensibile ale companiilor, astfel încât acest impozit să nu mai frâneze dezvoltarea, să nu mai frâneze investițiile de care o sa avem foarte mare nevoie pentru relansarea economică în 2026, ci să le stimuleze”, a precizat ministrul.
Cotă unică de 1% pentru microîntreprinderi
Ministrul Finanțelor a anunțat instituirea cotei unice de 1% pentru microîntreprinderi. Nazare a explicat că „vor plăti 1% toate microîntreprinderile sub 100.000 de euro. Este o măsură care ajută foarte mult antreprenorii, micii antreprenori, care au nevoie de lichidități sau de resurse pentru dezvoltare în 2026.
Este o măsură de simplicare importantă, pentru că în 2026 ar fi operat două cote pentru microîntreprinderi. Era și foarte greu de operat, până la 60.000 de euro și între 60.000 și 100.000 de euro. Această măsură e binevenită în zona de microîntreprinderi ca să avem o proporție corectă potrivită între măsurile care privesc mari companii şi măsurile care îi privesc pe antreprenori sau micii antreprenorii”, a adăugat el.
Taxa pe construcții va fi eliminată
Taxa pe construcții, cunoscută și ca „taxa pe stâlp”, va fi eliminată din 2027, potrivit aceluiași act normativ. „O măsură foarte importantă pentru că face parte din categoria de eliminare a frânelor în calea investiţiilor şi toate aceste impozite, tipuri de impozite nu făceau altceva decât să frâneze dezvoltarea şi investiţiile”, a mai precizat ministrul Finanțelor.
Ministrul a anunțat și măsuri care privesc consolidarea digitalizării prin extinderea şi clarificarea anumitor prevederi din e-Factura: „Am clarificat modul în care se vor face deconturile de TVA şi deconturilor precompletate, chestiuni foarte importante pe care le-am făcut într-o strânsă consultare cu mediul de business (…) Toate aceste măsuri sunt importante şi sunt un preambul înainte de adoptarea bugetului din 2026”.
Mai mult sprijin pentru persoanele vulnerabile
Ministrul Alexandru Nazare a anunțat și măsuri pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. „Vorbim de o perspectivă pentru consumatorul vulnerabil care se prelungeşte în 2026. Ordonanţa a fost adoptată în 2025 se va prelungi şi pentru anul 2026. De asemenea, am instituit reguli pentru continuarea programului Masă Sănătoasă până la aprobarea bugetului pe 2026”, a afirmat ministrul.
Totodată, Nazare a afirmat că OUG a creat posibilitatea pentru autorităţile locale să funcţioneze până la aprobarea bugetului pe 2026. „E foarte important de spus că a fost o muncă deosebită pentru elaborarea acestei ordonanţe. Aş vrea să le mulţumesc tuturor colegilor din celelalte ministere care alături de noi au muncit la elaborarea ei. Din punctul meu de vedere e o ordonanţă care aduce şi veşti bune, în special veşti bune pentru 2026, un an la care privim cu mult mai multă încredere, având în vedere datele economice la zi pe care le avem astăzi şi evoluţiei execuţieii bugetare”, a mai afirmat ministrul Finanţelor.
Fostul ministru Rafila, nemulțumit de prevederile privind medicii din ambulatoriile de specialitate
Purtătorul de cuvânt al PSD, Alexandru Rafila, a transmis, că Proiectul Ordonanţei „Trenuleţ” prezentat de către Guvern are o componentă care este inacceptabilă, pentru că amână cu un an mărirea punctului pentru medicii care lucrează în ambulatoriile de specialitate. Fostul ministrul al Sănătății a precizat că prorogarea cu un an de zile nu face altceva decât să facă imposibilă orice reformă în domeniul serviciilor de sănătate şi apreciază că trebuie foarte serios discutat atât în cadrul Guvernului cu Ministerul Sănătăţii, cât şi în cadrul Parlamentului. Fostul ministru al Sănătăţii a arătat că ”această categorie de medici reprezintă un procent semnificativ din totalul medicilor din România – circa 20%”, fiind 10.000 de medici care lucrează în ambulatorii”.
”În al doilea rând, nu poţi să plăteşti un medic specialist din ambulatorii cu 60% din valoarea punctului care este oferită medicilor de familie şi ulterior să spui că vrei să faci o reformă a serviciilor de sănătate, în condiţiile în care reducerea serviciilor spitaliceşti sau impactului financiar al serviciului spitalicesc nu se poate face decât dacă dezvoltăm serviciile ambulatorii, aşa cum bine a spus Ministerul Sănătăţii. Nu poţi să dezvolţi serviciile ambulatorii şi să menţii o subfinanţare a unui sector extrem de important, în asigurarea nu numai serviciilor medicale de rutină, dar şi a serviciilor preventive, pentru că discutăm că vrem să facem şi prevenţia şi vrem să ţinem şi medicii în ţară”, subliniază deputatul PSD.
Potrivit lui Rafila, toate aceste lucruri – respectiv schimbarea piramidei serviciilor, dezvoltarea serviciilor preventive, menţinerea medicilor în ţară – nu se pot face decât dacă această categorie de medici sunt plătiţi aşa cum a existat cadrul legal stabilit, măcar cu 6,5 lei punctul faţă de 5 lei, cât este în momentul de faţă, o altă mărire urmând să fie făcută peste un an.
Rafila a declarat pentru News.ro că speră ca actualul ministru al Sănătăţii să nu accepte o astfel de soluţie, că urmează să depună un amendament în Parlament legat de componenta care vizează medicina din ambulatorul de specialitate şi prorogarea termenului prin care trebuie mărit punctul pentru medicii din acest segment. Iniţial, valoarea punctului ar fi trebuit să crească la 6,5 lei de la 1 ianuarie 2026.
„Este o abordare care din punctul meu de vedere nu are niciun fel de logică, şi nu este nici măcar din punct de vedere economic logică pentru că o cheltuială în plus în zona de ambulatorii va reduce foarte mult presiunea pe asistenţa medicală spitalicească”, a declarat prof. Rafila, care este și președintele Comisiei de Sănătate din cadrul Camerei Deputaților.
„Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești”, a declarat Alexandru Nazare, conform comunicatului Ministerului Finanțelor.
Bugetarii rămân cu salariile înghețate
Printre măsurile incluse în ”Ordonanța Trenuleț” se mai numără și creșterea salariului brut: de la 4.050 de lei la 4.325 lei la data de 1 iulie 2026. Suma neimpozabilă de 300 de lei din prezent va fi mișcorată la 200 de lei la 1 iulie. Totodată, de la 1 iulie 2026, punctul de amendă va crește la 216,2 lei. Referitor la salariile bugetarilor, acestea ar urma să rămănă înghețate pentru al doilea an consecutiv. Această înghețare va fi valabilă și pentru angajații companiilor de stat.
În schimb, ajutorul pentru plata facturilor la energia electrică pentru persoanele vulnerabile va fi prelungit, inclusiv în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026.
Ordonanța prevede și menţinerea în plată a nivelului premiilor, primelor, bonusurilor, bonificaţiilor şi a altor drepturi de natură salarială, aflate în plată în anul 2025.
Un semnal de posibilă reducere a presiunii fiscale pentru companii din 2026
Ordonanţa de urgenţă cunoscută sub denumirea de „trenuleţ” transmite mediului de afaceri un semnal că presiunea fiscală ar putea fi redusă începând din 2026, potrivit unei analize realizate de PwC România. „Un semnal pentru companii că presiunea fiscală ar putea fi redusă şi că seria de creşteri de taxe s-ar putea încheia în 2026 este transmis de ordonanţa „trenuleţ”. Înjumătăţirea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) din 2026 şi eliminarea acestuia, precum şi eliminarea impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS) şi a impozitului pe construcţii speciale arată intenţia Guvernului de a oferi un orizont de predictibilitate mediului de afaceri. Totuşi, aceste măsuri reprezintă, deocamdată, promisiuni, iar modificarea lor pe parcursul anului 2026 nu poate fi exclusă”, susţin autorii analizei. Potrivit sursei citate, Guvernul „înţelege că fiscalitatea mărită este împovărătoare, frânează investiţiile şi, implicit, creşterea economică”, iar intenţia este susţinută şi de declaraţii recente ale reprezentanţilor Fondul Monetar Internaţional, care au apreciat că măsurile deja adoptate sunt suficiente pentru consolidarea fiscală, cu condiţia menţinerii direcţiei actuale. Cu toate acestea, reducerea deficitului bugetar rămâne dificilă, iar fără majorări de taxe Guvernul are la dispoziţie două pârghii principale: raţionalizarea cheltuielilor publice şi îmbunătăţirea colectării taxelor, mai arată PwC.
Guvernul a evidențiat cele mai importante măsuri ale ”Ordonanței Trenuleț”
υ Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală;
υ Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale;
υ Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale;
υ Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice;
υ Relansare economică și stimularea investițiilor;
υ Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026;
υ Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților;
υ Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro;
υ Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027;
υ Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării);
υ Simplificări fiscale și digitalizare;
υ Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice;
υ Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România;
υ Sprijin pentru persoanele vulnerabile;
υ Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026;
υ Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026;
υ Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili;
υ Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli ;
υ Sprijin pentru autoritățile publice locale;
υ Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR;
υ Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare;
υ Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026;
υ Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile;
υ Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF;
υ Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor;
υ Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice
