În 21 iulie, la Prefectura Ilfov, Direcția Silvică a județului și Garda Forestieră București și-au prezentat rapoartele de activitate în fața reprezentanților celorlalte servicii deconcentrate. Ședința a fost prezidată de subprefectul Cătălin Pantazi, secondat de Cristian Lixandru, șef serviciu Deconcentrate Ilfov și colonelul Bogdan Enescu, inspector șef la ISJ Ilfov.

Text și foto: Cristina Bunea

3 ocoale silvice = 19.426 ha

Din raportul prezentat de directorul Direcției Silvice, inginerul Cezar Răduță, am reținut faptul că pădurile gospodărite de Direcția Silvică Ilfov se desfășoară altitudinal la 84 m și că fondul forestier este administrat prin 3 ocoale silvice: Ocolul Silvic (OS) București, OS Brănești și OS Snagov, repartizate în Ilfov – 18.785 ha, Călărași – 190 ha, Ialomița – 77 ha și Municipiul București – 374 ha. Suprafața pusă în posesie în baza legilor fondului funciar reprezintă 16,5%, respectiv 3.847 ha din suprafața fondului forestier a Direcției Silvice Ilfov.

 

Stejar, gârniță și alte soiuri

Cu ce se mândrește Ilfovul ca soi de copaci? Cu stejar, cer (Arbore mare din familia fagaceelor, înalt până la 30 m, înrudit cu stejarul, cu scoarța negricioasă, cu frunze pieloase, bogate și cu fructele ghinde, foarte căutat ca lemn de foc), gârniță (sau gârneață în unele regiuni, arbore înrudit cu stejarul, cu tulpina dreaptă, a cărei scoarță are la exterior un strat solzos, cu frunze mari, lungi, fără pețiol), salcâm, stejărete de stejar brumăriu. Arboretele pe care îl are în administrare Direcția Silvică are o creștere medie anuală de 5,1 mc/an/ha.

 

Regenerarea pădurilor,mai mult decât actuală

“În 2015, DS Ilfov a regenerat natural aboretele pe o suprafață de 137 ha și s-a procedat la regenerare artificială pentru 32 ha. Tot în 2015, au fost 57 ha regenerate natural și 18 ha regenerate artificial. Pentru producerea materialului săditor necesar regenerărilor artificiale, DS Ilfov dispune de o pepinieră silvică centrală la Cozieni – Ocolul silvic Brănești, în suprafață de 1.030 ari. Din documente am descoperit că, încă din 1935, se produceau la Cozieni puieți ornamentali pentru spațiile verzi din jurul Capitalei și parcurile din București”, spune inginerul Răduță.

 

Tot ce se taie ilegal, se impută financiar pădurarilor

Cred că este benefic pentru cititorii Jurnalului de Ilfov dacă scoatem în evidență unul dintre aspectele menționate de ing.Răduță: tot ce se taie ilegal, se impută financiar personalului silvic. Astfel, în 2015, li s-au imputat 266 mc și o valoare de 115.131 lei, pentru pădurile proprietate a statului. În primele 5 luni ale anului 2016, personalul silvic a trebuit să dea socoteală pentru 1.363 mc și o valoare de 482.021. După cum se vede, primele 5 luni au depășit tot anul 2015.

 

Garda forestieră acționează în 6 județe

Raportul Gărzii Forestiere București a fost susținut de inspectorul șef Badea Marinescu, care a pus accentul pe perdelele forestiere de protecție, aducând în discuție o abatere de la logica legii, în sensul că, pentru înființarea perdelelor de protecție, Garda are nevoie de Acord de Mediu. O altă dificultate a muncii de zi cu zi a Gărzii este legată de cadastru și de schimbările de terenuri care au avut loc de‑a lungul timpului, motiv pentru care, Garda Forestieră București, care funcționează în subordinea Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, are atribuții specifice de implementare și control pe raza administrativă a 6 județe: Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Ialomița, Călărași, Constanța și Mun. București.

Ai 0,25 ha? Intri la regimul silvic!

Un alt aspect scos în evidență de inspectorul șef Badea Marinescu a fost cel legat de respectarea de către proprietarii de păduri, de stat și particulari, a regimului silvic. „Reamintesc faptul că sunt considerate păduri și incluse în fondul forestier național terenurile cu o suprafață de cel puțin 0,25 ha, acoperite cu arbori. Arborii trebuie să atingă o înălțime minimă de 5 m la maturitate, în condiții normale de vegetație.  Principala reglementare a codului silvic, este aceea că fondul forestier național esre supus regimului codului silvic iar respectarea regimului silvic și a prevederilor amenajamentelor silvice este obligatorie pentru toți deținătorii de fond forestier”, afirmă Badea Marinescu.

 

Interzis!

O prevedere legală de importanță deosebită a codului silvic  spune inspectorul șef Marinescu, este aceea că reducerea suprafeței fondului forestier național este interzisă. Prin excepție, este permisă reducerea suprafeței fondului forestier național prin scoatere definitivă, pentru realizarea  obiectivelor de interes național, declarate de utilitate publică, în condițiile legii. „Produsele lemnoase ale pădurii și ale vegetației forestiere din afara fondului forestier se recoltează pe bază de autorizație de exploatare eliberată de ocolul silvic.

 

Ai pădure, ai obligații!

 

Dacă vă întrebați cu ce se ocupă Garda forestieră într-atât încât să vă privească, trebuie să știți de amenzile pe care angajații Gărzii le pot da pentru diverse situații, ca de exemplu: nelimitarea de către un proprietar a terenurilor forestiere pe care le deține; schimbarea fără aprobare legală a categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier național; neîmpădurirea în termenul prevăzut de lege a suprafețelor de pădure afectate de incendii; tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor; sustragerea ori însușirea fără drept a materialului lemnos, a puieților ori lăstarilor; ­inundarea terenurilor din fondul forestier național, fără drept; aprinderea focului în alte locuri decât cele specificate; deteriorarea drumurilor și a marcajelor; prelevarea solului fertil, a humusului sau a brazdelor de iarbă; instalarea de corturi, tonete, rulote; amplasarea stupilor sau a stupinelor.