Transformarea urbanistică a comunei Brănești este recunoscută grație eforturilor susținute depuse în ultimii ani de primarul Niculae Cismaru, împreună cu întreaga echipă a primăriei și cu sprijinul Consiliului Local. Chiar dacă nevoile financiare sunt uriașe în Brănești, gospodarii săi lucrează eficient și se străduiesc să pună în aplicare planurile propuse. Investițiile sunt axate pe infrastructură, educație, sănătate și cultură.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 503, ediția print
Primarul Niculae Cismaru speră ca spre sfârșitul anului 2020 să se poată mândri că a terminat o nouă serie de proiecte atât de necesare pentru comună. Un prim obiectiv: modernizarea infrastructurii rutiere.
”Încă de acum un an, am început un proiect de asfaltare a tuturor aleilor pietonale și a ulicioarelor din comună. Anul acesta suntem în stadiul de finalizare. Acestea sunt asfaltate în regie proprie de firma Primăriei Brănești, cu inginerii noștri de la primărie, urmând ca până la sfârșitul anului, să finalizăm celelalte străzi, precum str. Petru Ionel cu cele 18 alei pietonale aferente, cu lungimi între 30 și 180 metri, ori str. Teilor. Pe toate aceste străzi avem introduse rețele de apă – canal și gaze. Urmează să le finalizăm prin asfaltare și astfel am terminat aleile pietonale în comuna Brănești”, ne-a spus primarul Niculae Cismaru.
În paralel cu lucrările la aleile pietonale se derulează și alte lucrări de modernizare a străzilor, prin fonduri europene (AFIR), în valoare de 1 milion euro. ”În satul Pasărea lucrările sunt gata. Mai avem trei – patru străduțe în Brănești și sperăm ca la 15 august să finalizăm și programul de asfaltare pe Fonduri Europene. În două săptămâni va fi gata str. Negru Vodă. Lucrările au început în septembrie 2019, iar termenul de finalizare este septembrie 2020”, ne-a spus edilul, convins că aceste lucrări vor fi finalizate mai devreme decât termenul de execuție prevăzut, deoarece firma de construcții lucrează în forță. Este vorba de 15 străzi cu o lungime de 8.283,8 metri.
”Cum terminăm cu aleile, în paralel, o echipă a firmei primăriei a început lucrările de modernizare a unor drumuri în satul Islaz, pe str. Posada și str. Neajlov, iar apoi se va continua cu toate străzile din satul Brănești”, a precizat edilul.
Comuna gospodărește 130 km de drumuri
Poate pentru mulți devine plictisitor să vorbești despre asfaltare și să enumeri într-una străzi. Un subiect firesc în orice localitate, oricât ar fi de mică. Nu toată lumea știe însă că Primăria Brănești are în gospodărire 130 km de drumuri. ”Avem o suprafață foarte mare desfășurată, o întindere foarte mare și avem mult de lucru. Străzile sunt foarte deteriorate după intervențiile la canalizare și atunci ele trebuie modernizate. Nu vorbim despre străzi care nu au fost asfaltate deloc, dar trebuie să modernizăm infrastructura veche după ce se introduce toată structura de utilități pe ele. Aceasta este strategia noastră”, ne-a explicat primarul Niculae Cismaru.
Din totalul de 130 km de drumuri, mai sunt circa 20 km de drum neasfaltați. Dar este vorba despre zona industrială și zona nou creată în care nu există utilitățile. ”Așteptăm să introducă Apă – Canal Ilfov, pe fonduri europene, rețele de apă-canal, ulterior noi vom face proiecte de modernizare a lor, de a schimba carosabilul din piatră în asfalt. Vorbim de intravilanul vechi al localității, de asfaltare în intravilanul vechi. Intravilanul nou în care s-a introdus rețea de apă și canalizare și avem asfaltarea finalizată este cartierul satului Pasărea, un cartier nou format după 1990, în care acum avem toate utilitățile, plus asfaltul finalizat”, ne-a mai spus primarul.
În acest context, primarul a dorit să menționeze ajutorul sponsorilor care se implică în viața comunității. Un exemplu este compania Makita, care a venit cu circa 600 de pomi, între care 80-100 cireși japonezi, restul corcoduși ornamentali, care au o floare asemănătoare cu cea a cireșilor japonezi, aclimatizați la noi. Această sponsorizare înseamnă o imagine frumoasă a comunei, un aspect modern, așa cum este firesc pentru o așezare europeană.
”Vom dezvolta și o pistă de biciclete și rețea de iluminat public pe drumul care face legătura între satul Islaz și zona industrială. Am finalizat licitația pentru iluminat public, adică 15 km noi de drumuri, care vor avea rețea de iluminat public până la sfâșitul anului. În momentul acesta suntem în faza de proiectare, timp de două luni, apoi urmează execuția. Valoarea contractului este de circa 3,7 milioane de lei, cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării. Sunt proiecte la care se lucrează de ani de zile, pentru că necesită foarte mulți bani”, ne-a spus primarul.
Educația, o prioritate cu cheltuieli foarte mari
O spunem de fiecare dată: comuna Brănești este unică în județul Ilfov și în România: este singura localitate de acest rang care are nu mai puțin de 4 licee. Gestionarea infrastructurii unei astfel de rețele de învățământ este dificilă pentru bugetul acestei comune, mai ales că instituțiile de acest gen au nevoie urgentă de modernizare.
Primarul ne-a spus că s-au semnat contractele de finanțare europeană pentru modernizarea Liceului Tehnologic „Cezar Nicolau” și a Colegiului Silvic „Theodor Pietraru”. Există, de altfel, cinci proiecte cu fonduri europene. Pentru modernizarea Liceului ”Cezar Nicolau”, s-a dat ordinul de începere a lucrărilor. ”Se lucrează în forță. Constructorul are termenul de finalizare 2021, dar și-a luat angajamentul că în septembrie 2020 termină școala și va fi dată în folosință elevilor, astfel încât copiii să poată intra în școală să studieze. Vorbim aici și de refacerea integrală a cantinei și școlii. Pentru internat nu s-a găsit momentan finanțare, chiar dacă proiectul este finalizat. În termen de 40-50 de zile vom intra și la Liceul Silvic ”Theodor Pietraru” și sperăm ca la anul să avem liceele modernizate, iar în septembrie 2021 ambele lucrări să fie finalizate”, a spus primarul.
Reamintim că cele două unități de învățământ menționate vor fi reabilitate termic și modernizate în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene. La „Cezar Nicolau”, clădirea liceului și cea a cantinei vor fi reabilitate termic și modernizate. În cazul cantinei, se va moderniza inclusiv subsolul și anexele, vor fi create spații de depozitare, unde va fi mutată și arhiva liceului. La clădirea liceului, în afară de eficientizarea energetică, se va efectua organizarea claselor pe cabinete. Inițial a fost prevăzută și reabilitarea termică a căminului dar, în urma expertizei tehnice, clădirea a fost încadrată în gradul 2 de risc seismic. Astfel că a fost inițiat un alt proiect în care este prevăzută consolidarea clădirii. Prin urmare, revenind la liceu, reabilitarea înseamnă izolaţie termică a clădirilor, montarea unui acoperiș nou, sistem de sonorizare, reabilitare pentru toalete, holuri, sălile de clasă. Un proiect similar se aplică și la Colegiul Silvic „Theodor Pietraru”. Aici vor fi reabilitate clădirea colegiului, căminul și cantina. Și acolo există o clădire din anii `60 în care nu se mai țin cursuri pentru că a fost expertizată și declarată cu un risc seismic ridicat care, cel mai probabil, urmează să fie demolată.
Totodată, parcul dendrologic de la Liceul Silvic va fi modenizat. Atelierele școală de la Liceul Agricol reprezintă un alt proiect de finanțare. ”Sperăm ca până la finele anului 2021 să fie finalizate. Singura problemă este confinanțarea proiectelor europene, în care primăria Brănești trebuie să contribuie cu peste 2 milioane de euro, iar în aceste licee nu învață decât 10 la sută dintre copiii din Brănești. Aceasta este marea noatră problemă. Cofinanțările cad în sarcina primăriei. Avem o linie specială de credit pentru a putea face aceste confinațări, numai că acel credit trebuie plătit înapoi cu dobândă din impozite și taxe locale”, ne-a explicat Niculae Cismaru, adăugând că, de regulă, problemele financiare sunt de actualitate, dar anul acesta, pe fondul pandemiei de coronavirus, situația este și mai complicată. Sursele de finanțare sunt foarte reduse, dar cheltuielile sunt imense. ”De exemplu, noi avem de plătit persoane cu dizabilități. Am primit doar 35% din sumă. Trebuie să punem bani din veniturile proprii ale primăriei, din venituri de la bugetul de stat, dar care nu au fost cu destinație pentru persoanele cu dizabilități, ci pentru funcționarea primăriei, pentru dezvoltarea comunității. Și a trebuit să ducem bani către persoanele cu dizabilități! Aproape 30% avem de cofinanțat pentru fiecare proiect în parte!” , a semnalat primarul.
