Cea de-a șasea ediție de când se celebrează, oficial, un vechi obicei afumățean a avut loc duminică, la prânz, în zona Școlii nr. 1 din localitate. Lasata Secului sau ultima zi când se mai poate manca ”de dulce”, înaintea intrării în Postul Paștelui, a fost marcată prin aprinderea ”focurilor de la Afumați”, tradiție cunoscută și sub numele de ”Olelie”.
Articol apărut în nr. 433 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
Așadar, potrivit obiceiului, adus acum în actualitatea timpului prezent, afumățenii s-au adunat la o masă de ”dulce”, compusă din carne de porc la ceaun, muștar, murături și pâine, alături de un pahar de suc – masă oferită de către Consiliul Local Afumați și primarul localității, Gabriel Dumănică. S-au depănat povești de peste iarnă, s-a ascultat muzică populară, iar cei mai mici au așteptat cu emoție aprinderea focului. Pentru acest moment, în spatele terenului de sport al școlii, pe câmp, a fost ridicat un rug uriaș, iar zona a fost protejată de un gard. S-au pregătit câteva extinctoare, o grămadă de nisip și lopeți, pentru că duminică a bătut foarte tare vântul. La ora 12.00, focul a fost aprins, iar afumățenii au strigat: ”Olelie”, ”Olelie”!, sperând să alunge astfel spiritele rele, rămase peste iarnă prin cotloane ascunse ale gospodăriilor. Pentru că în tradiția populară românească, focul este asociat cu forța de purificare și cu fertilitatea.
Olelia, trecut și prezent
Tradiția spune că, în comuna Afumați, în urmă cu câteva zeci de ani, focul se făcea într-o cutie mică, legată cu o sârmă, care era învârtită de participanții care strigau, ca și acum… ”Olelie, Olelie”, adăugând însă și …”De capul lui… să fie!”. Apoi, focurile se făceau la fiecare răscruce de drum din localitate, pentru ca, mai aproape de timpurile noastre, focurile să se aprindă doar într-un singur loc, într-un rug uriaș. Primarul Gabriel Dumănică s-a aflat în mijlocul afumățenilor, pe tot parcursul sărbătorii, și le-a urat un an agricol bun și plin de roade.
