Buftea, Periș, Corbeanca și analiza problemelor de ordine
Autoritățile sunt nemulțumite de modul în care s-a intervenit la un incendiu produs la Domnești și cer lămuriri
La sediul Primăriei Buftea a avut loc, pe 17 ianuarie, prima ședință din 2018 a Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Ilfov, condusă de președintele Autorității, Rizia Tudorache, cu participarea membrilor ATOP, avându-i ca invitați pe edilii din Buftea – Gheorghe Pistol, Corbeanca – Valeriu Anton și Periș – Anghel Albu, pe reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov – Brândușa Orășanu, ai Gărzii de Mediu Ilfov – Emil Grigore și pe reprezentanții Poliției locale Buftea și Poliției locale Chiajna.
Articol apărut în nr. 386 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
Ordinea de zi a cuprins mai multe puncte, iar în deschiderea ședinței au vorbit primarii celor trei localități ilfovene, care s-au referit la problematici de ordine publică existente pe raza unităților administrativ-teritoriale pe care le conduc. Spre exemplu, Gheorghe Pistol, care s-a declarat onorat că orașul Buftea a fost ales pentru întâlnirea ATOP, a vorbit despre obligativitatea primarilor de a participa la cursurile de pregătire pe probleme de situații de urgență/ordine publică, cursuri care acum nu sunt ”onorate” de prezențe ale edililor. El a subliniat necesitatea instalării mai multor camere de supraveghere la intersecțile cu drumurile naționale – în ultima vreme înmulțindu-se numărul solicitărilor făcute de către Poliție pentru a viziona diferite momente din trafic, fapt care implică apelarea la agenții economici privați care au montate camere de luat vederi în zonele respective. Totodată, el a reamintit despre o dorință mai veche a sa de a organiza, la Buftea, un centru zonal pentru situații de urgență. Gheorghe Pistol a identificat spațiul unde acesta ar putea funcționa – pe terenul unei foste fabrici de conserve, care însă a fost preluat, recent, de RAPPS. Din acest motiv, Pistol a cerut sprijinul Prefecturii Ilfov și Consiliului Județean pentru ca cele două instituții să susțină demersul și să intervină pentru darea în administrare a terenului și începerea demersului de organizare a centrului zonal, care ar ajuta foarte mult județul în intervențiile de urgență!
”Ofensiva gunoiului” vs. poliția locală
Comandantul Poliției Locale Buftea, col. (rez) Marian Ciuchilan, a vorbit, la rândul său, despre problemele de mediu,cu care se confruntă pe raza orașului. Aruncarea gunoiul în zone nepermise, pe terenuri publice sau private, sau deversarea vidanjelor (au apărut chiar și mașini cu numere de înmatriculare de Bulgaria), de asemenea, în locuri neautorizate, au fost descrise drept ”ofensive ale gunoiului”. De asemenea, un fenomen nou apărut ar fi ”tăierea bovinelor” și abandonarea carcaselor în zonele izolate unde se întâmplă aceste sacrificări de animale. Din fericire, Poliția locală Buftea ține sub control situația, urmărește permanent fenomenul infracțional și, de fiecare dată când intervine; aplică amenzile prevăzute în legislație. Afirmațiile comandantului au fost susținute de Emil Grigore, comisar șef la Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Ilfov, care a confirmat că personalul din subordine intervine alături de polițiștii locali la multe astfel de cazuri, de fiecare dată când este solicitată prezența acestora. Grigore a subliniat, totuși, că cea mai eficientă intervenție rămâne cea a poliției locale, sediul APM Ilfov fiind în Capitală, iar comisarii ajungând uneori la sesizări mult prea târziu. Comisarul a mai precizat că va (re)transmite tuturor primăriilor din județ datele de contact ale responsabililor cu mediul, de zonă, pentru a se interveni și mai eficient pe viitor.
Infracționalitate scăzută
În continuare, discuțiile au fost dominate de tematica de mediu, primarul din Periș făcând referire, de asemenea, la nevoia unor campanii de conștientizare mai ample cu privire la depozitarea gunoiului și păstrarea curățeniei. Despre fenomenul infracțional, Anghel Albu a spus că este în scădere, în Periș, cu procente semnificative, chiar dacă, numărul forțelor de poliție locală este mic. ”Pentru 7.500 de locuitori avem 5 agenți de circulație și 5 de poliție, care lucrează în ture/schimburi, iar asta reprezintă o problemă. Am avea nevoie de mai multe posturi și, chiar dacă nu suntem o primărie bogată, cred că am găsi resurse pentru a repara mașina poliției locale sau pentru 1-2 plinuri, făcând intervențiile acesteia
mai eficiente. Însă nu avem cadrul legal care să ne permită aceasta și am dori să se intervină pentru a-i putea ajuta. Ne-ar mai prinde bine un radar, amplasat pe teritoriul comunei, la noi fiind vorba despre o circulație infernală. Am ajuns în
imposibilitatea de a mai traversa strada în siguranță! Primăria ar putea achiziționa unul – chiar și în rate, ca mai apoi sa-l dea spre folosință Poliției”, a spus edilul.
Inspectorul șef al Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov, Doru Iacobuș a intervenit, susținând că orice resursă suplimentară este benefică, la fel ca și colaborarea strânsă între poliția locală și cea națională. Acesta a confirmat că Periș-ul este o zonă liniștită din punct de vedere infracțional și, de altfel, la nivelul întregului județ infracționalitatea sesizată a scăzut anul trecut cu aproape 4% față de 2016. Despre suplimentarea numărului de posturi, Iacobuș a explicat că nu se poate mări schema de funcționare, atât timp cât ea este acoperită scriptic, la nivel local. ”Polițiștii vin în Ilfov, stau 1-2 ani, după care pleacă în localitățile de reședință sau în Capitală”, a explicat Iacobuș.
Bucureștiul doarme la Corbeanca. La plecare…gunoiul rămâne în grija autorității locale
Pentru Corbeana, primarul Valeriu Anton, a vorbit despre faptul că, spre deosebire de Periș, aici, ”nu traficul intens este problema! Din contră, blocajul în trafic nemulțumește localnicii”. ”Noi nu vrem radar, pentru că la noi traficul e foarte aglomerat și se stă. Ne trebuie în schimb o ieșire la Otopeni, să facem o asociere cu ei – un drum până la calea ferată, ca să ne lege de halta Otopeni. Nu-i complicat!”, a spus primarul. El a completat că localitatea se confruntă și ea cu problema gunoiului – în condițiile în care acesta se produce în cantitate mare – deoarece ”tot Bucureștiul doarme la Corbeanca și tot aici își lasă gunoiul la plecarea spre Capitală!”.
Intervenția la incendiul produs recent în Domnești – ”neprofesionistă”
Un subiect ”fierbinte” atât la propriu, cât și la figurat – de altfel primul trecut pe Ordinea de zi a ședinței ATOP, dar lăsat la sfârșit pentru că impunea o discuție extrem de serioasă – a fost intervenția de dată recentă a pompierilor la un incendiu produs în Domnești. Potrivit președintelui ATOP, vicepreședinte al Consiliului Județean Ilfov, Rizia Tudorache, întreaga intervenție a stat sub semnul neprofesionalismului, pornind de la alertare – când s-a făcut referire la un garaj, până la acțiunea de stingere a focului în sine – când, după minute bune, averea a trei familii a fost mistuită de flăcări, iar pagubele înregistrate rămân extrem de considerabile. ”Lăsăm structurile de intervenție din alte județe să NU facă treabă ca lumea și să ne lase cu documente prost întocmite”, a explicat Tudorache, referindu-se la modul în care au intervenit pompierii din Bolintin Vale, Giurgiu, trimiși la intervenție, dar și la modul în care a fost întocmit procesul verbal de constatare. ”Noi avem o dotare ISU la nivel județean extrem de modernă, de invidiat, dar comasarea cu Bucureștiul ne-a mutat tot echipamentul de intervenție. Ilfovul s-a unit cu Bucureștiul – avantaj serviciu pentru Capitală. Acum, în Ilfov intervin cei din Giurgiu, Ialomița, Călărași – cu tulumbe de pe vremea lui Pazvante Chiorul. Noi, cu stații la Dragomirești Vale și Măgurele am așteptat intervenția de la Giurgiu, iar când au venit pompierii, după ce au stat 10 minute la barieră, nu aveau scară, drujbă, au montat furtunurile invers. Ce profesionalism? Averea a trei familii s-a făcut scrum pe intervenția de proastă calitate a altora. O să cerem până la cel mai înalt nivel să ni se explice cum, printr-o semnătură, ni s-au luat toate investițiile făcute la nivel județean și cum ne-am ales cu ”ajutor” neprofesionist. Am vorbit la Giurgiu și mi s-a închis telefonul. Lăsați-ne oamenii care cunosc județul să se descurce cu echipamentele noastre, luate cu mari eforturi. Să facem demersuri, împreună cu Prefectura Ilfov – să mergem la IGSU și să cerem socoteală, apoi chiar mai departe. Să cerem reconfigurarea Planului de intervenție la incendiile care se produc în Ilfov!”, a spus nemulțumit Rizia Tudorache, iar membrii ATOP au fost de acord. Prezent la discuții, inspectorul șef Orlando-Cătălin Șchiopu, din partea ISU București – Ilfov a confirmat ceea ce deja e
bine știut – că mașinile de pompieri ale Ilfovului – 9 bucăți de capacitate 9.000 litri – sunt noi și performante. Inspectorul a povestit amuzat cum, la unitatea de pompieri de la Măgurele, mașinile nu puteau fi băgate în garaj. ”Este un efort al dumneavostră. Și, pentru asta – jos pălăria!”, a spus inspectorul, care s-a referit la organizarea teritorială a pompierilor, cu limitări geo-spațiale, explicând foarte pe scurt de ce s-a intervenit la Domnești cu pompieri din Giurgiu. O părere personală a domniei sale a fost aceea că o variantă eficientă de intervenție rapidă în caz de incendiu ar fi, acolo unde primăriile își permit, să se organizeze unități de pompieri locale. Mai mult chiar, acesta a vorbit despre posibilitatea încheierii de contracte de voluntariat, precizând că, spre exemplu, ISU București-Ilfov recrutează în această perioadă voluntari care să li se alăture pompierilor în misiuni. Perioada de recrutare şi de de înscriere se întinde până pe 15 februarie, timp în care candidaţii trebuie să-şi depună dosarele, iar în perioada 16-20 februarie acestea vor fi analizate, urmând ca, între 21-28 februarie, să fie încheiate contractele de voluntariat. Demersul doreşte implicarea oamenilor în activitatea de voluntariat, care se va materializa prin sprijinul acordat populaţiei pe timpul situaţiilor de urgenţă, dar şi pentru prevenirea lor. La momentul actual, ISU Bucureşti-Ilfov are deja 29 de voluntari care participă la cursuri de pregătire, urmând, după finalizarea acestora, să facă echipă cu pompierii profesionişti, pentru gestionarea intervenţiilor.