Ca în fiecare lună din ultimii doi ani, de când Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) a județului Ilfov este condusă de Rizia Tudorache, vicepreședinte al Consiliului Județean Ilfov (CJI) și al ANATOP (autoritatea națională de ordine publică), nici în luna februarie, membrii săi nu au făcut excepție și s-au întâlnit la sediul CJI pentru a analiza probleme de ordine publică, la nivel județean.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 441, ediția print
Jandarmeria și Poliția ilfovene, dar și Inspectoratul pentru Situații de Urgență București – Ilfov, nu au mai prezentat cifre de ultimă oră, toate aceste informații fiind deja făcute publice, recent, în timpul scurs de la începutul acestui an, în rapoartele de activitate ale anului 2018 ale fiecărei instituții, rapoarte despre care Jurnalul de Ilfov a relatat pe larg în edițiile sale. Prezent la toate aceste bilanțuri, președintele ATOP Ilfov a identificat ca numitor comun buna colaborare interinstituțională dintre structurile de ordine publică, dar și dintre acestea și CJI, Prefectura județului sau deconcentratele ilfovene, dar și faptul că toate aceste structuri se confruntă cu un număr insuficient de personal (raportat la organigrama fiecărei instituții, dar mai ales raportat la numărul real al cetățenilor care locuiesc în Ilfov) și duc lipsă de dotare tehnică adaptată momentului și necesităților. Excepție face, în acest ultim caz, ISUB-If, care se poate mândri cu o dotare excepțională, mai ales de când a preluat în patrimoniul său, în momentul comasării celor două structuri – București și Ilfov – dotarea ilfoveană de ultimă oră, mașini și echipamente achiziționate cu fonduri europene. De altfel, despre acest proces, survenit în urma unei decizii a Executivului din 15 decembrie 2015, Rizia Tudorache amintește de fiecare dată cu revoltă, mai ales pentru că, de la acel moment, intervențiile pompierilor sau ale ambulanțelor la evenimente care se petrec pe teritoriul județului Ilfov sunt deficitare, cu timpi de reacție mult prea mari, cu tehnică învechită sau cu personal din alte structuri județene, elemente ce conduc la ideea că cetățenii din Ilfov nu reprezintă pentru ”structura unică”, ”de la centru”, o prioritate (așa cum reprezenta, firește, pentru structura ilfoveană). ”Pentru unii mumă, pentru alții ciumă”, a comentat președintele ATOP, adăugând că diferențele sunt vizibile cu ochiul liber chiar și între SAB-IF (serviciul de ambulanță) și SMURD, în defavoarea ambulanței, care este suprasolicitată și nu este dotată la fel de bine precum Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare. Rizia Tudorache a vorbit despre faptul că amândouă serviciile primesc bugetele de la stat, însă dacă la SMURD intervențiile – mai puține la număr comparativ cu Salvarea, pentru că SMURD-ul intervine în situații complexe – sunt televizate și apreciate, eforturile Salvării – de a ajunge cu ce poate, cât mai repede – sunt aproape invizibile.
Normală ar fi întoarcerea la județ a Ambulanței și pompierilor
În continuare, ca de fiecare dată, Rizia Tudorache a subliniat necesitatea și, totodată, normalitatea revenirii serviciului de ambulanță și pompierilor sub administare județeană, ca de altfel așa cum se întâmplă în toate celelalte județe ale țării și – așa cum se discută de atâta vreme – descentralizarea structurilor, nu aducerea lor la un loc sub forma unor mamuți care își dovedesc cu fiecare zi ineficiența. ”A fost o absorbție, nu o fuziune. Pot spune că a fost luată cu japca, iar periferia Capitalei a fost lăsată de izbeliște. Ceea ce s-a întâmplat cu ISU Ilfov este profund neconstituțional”, a spus președintele ATOP Ilfov.
Ca o concluzie a acestei teme, Rizia Tudorache a declarat că este o certitudine disfuncționalitatea la intervențiile de urgență în evenimente petrecute pe raza județului, iar autoritățile locale și județene sunt extrem de atente la încercările (ce nu lipsesc din peisaj) de a trece structurile competente ilfovene la București, fără fundament și fără vreun beneficiu pentru localitățile din jurul Capitalei.
Probleme de mediu
Subprefectul județului și vicepreședinte al ATOP Ilfov, Laurenția Georgeta Tortora, a făcut, la rândul său, referire la o serie de probleme de mediu, recomandând membrilor Autorității să se informeze foarte bine despre situația gropilor de gunoi de pe teritoriul Ilfovului, despre modul în care se depozitează deșeurile – de foarte multe ori la voia întâmplării, în canalele de scurgere ale ANIF sau în lacuri, poluând solul și pânza freatică. Cel mai recent astfel de eveniment nefericit, petrecut în Ilfov, s-a soldat, spre exemplu, cu moartea peștilor, în cantități însemnate, pe cursul Văii Pasărea. În contextul acestei poluări recente, s-a constatat că, deși unele autorități ilfovene înțeleg să intervină prompt, altele nu răspund cu aceeași eficiență. Spre exemplu, încă nu se cunoaște o detaliere exactă a amplasării, administrării, funcționării canalelor de desecare/colectare de pe teritoriul județului, deși, de când este subprefect, Laurenția Georgeta Tortora solicită această evidențiere și de fiecare dată, în situații similare celei de mai sus, apar probleme. Apoi, o altă problemă este generată de subdimensionarea stațiilor de epurare, raportat la dezvoltarea imobiliară a unor zone de pe teritoriul județului. ”Primarii să se gândească bine cum dau autorizațiile de construire când nu există infrastructură care să susțină o astfel de dezvoltare. Au existat solicitări pentru cartiere cu 500 de case și 500 de fose”, a spus subprefectul, adăugând că autoritățile de mediu au la îndemână legislația și pot aplica amenzi usturătoare poluatorilor.
