Măgurele are nevoie de infrastructură pentru proiectul ELI-NP

Este pregătită România pentru ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics)? Aceasta-i întrebarea pe care Ioan Ursu, preşedintele Măgurele High Tech Cluster (MHTC), a adresat-o, recent, în numele colegilor săi, membrilor Grupului de Mobilitate – constituit din specialiști, la nivelul Primăriei Municipiului București. Întrebarea așteaptă, așadar, un răspuns competent, din partea factorilor de decizie.

Iar întrebarea se conturează și devine mai apăsată, dacă arunci doar o singură privire asupra zonei din apropierea orașului Măgurele, unde este în curs de realizare cel mai puternic laser din lume, celebrul, deja, ELI-NP, cum este el cunoscut de specialiști. La acest proiect se muncește asiduu, zi și noapte, urmând să fie finalizat în 2017. Despre acest subiect s-au scris sute de articole, despre finanțarea, locația, orizonturile, cercetarea, tehnologiile, laserele nemaivăzute, până acum, în lume etc. Dar, mult prea puțin despre infrastructura din jurul viitorului centru de cercetare.

 Afară e vopsit gardu’…

Infrastructură care, acum, când scriem acest articol, este sublimă, dar lipsește aproape cu desăvârșire. Sau, mai bine zis, este sub orice critică. În documentația depusă pentru lansarea acestui proiect, lucrurile erau zugrăvite în roz. Iată ce spuneau autoritățile române, acum vreo doi ani, în fundamentarea propunerii ora­șului Măgurele ca zonă de construcție a ELI-NP: „Locația aleasă permite, Europei și restului lumii, un acces ușor la facilitatea din România. Aceasta oferă un mediu plăcut, cu un nivel de infrastructură și servicii la nivel mondial. Este la aproximativ 15 km de centrul Capitalei, în vecinătatea sudică, și va face parte din zona metropolitană București, ce va fi aprobată curând (!? n.r.)”.  Sună bine, nu-i așa? Și se continua, în același stil: „Măgurele, bine conectat la rețeaua de drumuri principale ale țării, la rețelele europene de transport. La doar 1 km de Șoseaua de Centură București – în prezent în curs de extindere la 2 benzi, pe fiecare direcție (aici se adăuga ceva și despre o a doua șosea de centură, un vis frumos, ce ar urma să se realizeze, cândva) și acces facil la toate autostrăzile importante care leagă Bucureștiul de cele mai importante orașe din țară și din Europa. Măgurele beneficiază de conexiune de cale ferată, atât pentru transportul de marfă și persoane, iar inelul de cale ferată al Capitalei va fi complet modernizat și extins. Acest lucru va permite conexiuni prin feroviar la toate aeroporturile și la rețeaua de metrou. Măgurele va fi una dintre cele 25 de opriri ale transportului feroviar de centură. La Măgurele se ajunge ușor, atât din interiorul României, dar și din străinătate, prin intermediul celor două aeroporturi internaționale din București, care se află la 30 și la 20 km distanță. Un al treilea aeroport internațional, cu o capacitate mult mai mare, este programat a se realiza până în 2015 (măi, să fie!), iar acesta se va afla la numai 15 km de Măgurele”. Bla, bla bla…

 ”Bine” ați venit la ELI-NP!

Din păcate, realitatea din ziua de azi îi contrazice pe autorii acestei prezentări idilice. Ca să nu-i spunem științifico-fantastice. Dacă vreți să vă convingeți, vă propunem să „tes­tați” șoseaua aflată în ograda Primăriei Capitalei, care se întinde de la șos. Alexandriei, până la limita administrativă a orașului Măgurele. Aveți, însă, multă grijă! Porțiunea respectivă, peticită, din loc în loc, cu „clătite” de asfalt, este plină de denivelări. Pe tot acest așa zis drum, se târâie câteva maxi-taxi hârbuite. Din când în când, cam la 40-50 de minute, își fac apariția, agale, câteva „matahale” ale RATB. Accesibilitate, prima-ntâi, ce mama naibii! În aceste condiții, vă recomandăm să mai citiți, încă o dată, vorbele frumos meșteșugite, de mai sus…

Este nevoie de un efort concertat și concentrat

Lucrurile se schimbă, odată cu intrarea în oraș. Edilii din Măgurele au reușit, în ultimii ani, să modernizeze, la standarde înalte, drumul de acces în localitate. Șoseaua a fost lărgită la două benzi pe sens, iar asfaltul este ca-n palmă. Gospodarii orașului, împreună cu Consiliul Județean Ilfov, au intenții generoase. S-a creat, deja, un Cluster High Tech, și se fac demersuri, aflate într-un stadiu destul de avansat, pentru realizarea unui parc științific, denumit Măgurele Science Park. Dar, mai sunt multe de făcut. Este nevoie de spații de cazare pentru  cercetătorii străini care vor lucra în cadrul proiectului ELI-NP și familiile acestora. Asta în condițiile în care, în Măgurele există, în prezent, doar un hotel vechi, construit în 1970… De asemenea, va fi nevoie și de grădinițe, școli, spații de recreere, restaurante, oficii poștale, adică de tot ceea ce presupune un astfel de centru de cercetare. Autoritățile locale și cele județene depun eforturi considerabile în acest sens, dar este clar că acestea trebuie sprijinite de la nivel guvernamental și național. Altfel, ne vom trezi, așa cum spunea și profesorul Ioan Ursu, în situația din titlul articolului. Adică, să construim un Ferrari în mijlocul unui deșert, în care este greu de ajuns…

 La promisiuni stăm bine!

Situația, nu este de nerezolvat. Dimpotrivă. Dar, deocamdată ne aflăm, încă, la stadiul de intenții și promisiuni. Cu ocazia întâlnirii dintre reprezentanții MHTC și cei ai Grupului de Mobilitate, Dragoș Șeuleanu, director executiv al Clusterului de la Măgurele, a prezentat proiectul ”Valea Laserului”, propus ca proiect fanion, în Strategia Dunării. Acesta urmează să fie lansat public, cât de curând. El a fost gândit pentru a atrage parteneri implicați în dezvoltarea regională durabilă, complementară, în jurul centrului de cercetare, la standardele impuse de megaproiectul ELI-NP. Ideea a fost inspirată de Optics Valley din apropierea Parisului, o „vale” generată tocmai de o industrie bazată pe inovare și valorificarea rezultatelor cercetării. „Este un model de dezvoltare inteligentă, care, evident, nu se poate face peste noapte. Vrem să vă lansăm această propunere de parteneriat și, în două luni, împreună cu parteneri din străinătate, să lansăm oficial acest concept”, a concluzionat Dragoș Șeuleanu.