Directorii de şcoli şi inspectorii şcolari din Ilfov au dezbătut raportul despre starea învăţământului într-o formulă interactivă

Raportul privind starea învățământului în județul Ilfov pe semestrul I, al anului școlar 2016 – 2017, a fost analizat într-o formulă inedită, gândită de prof. dr. Daniela Barbu, inspectorul școlar general al județului. Aceasta a considerat că este mult mai eficient să organizeze o prezentare interactivă, care să îi stimuleze pe dascăli. Așa se face că marți, 28 martie, la Liceul Tehnologic ”Doamna Chiajna”, din localitatea Roșu, ședința cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Ilfov a îmbrăcat forma unor ateliere. Directorii de unități școlare au avut ocazia să vină cu idei, exemple de bună practică, soluții de optimizare sau pur și simplu și-au putut exprima nemulțumirile și au făcut diferite sugestii legate de procesul educațional.

Articol apărut în nr. 345 al Jurnalului de Ilfov, ediția print

Fiecare din cele 12 ate­liere alese a avut o temă diferită și a reprezentat parte din raportul despre starea învățământului. Directorii și inspectorii școlari, împărțiți pe grupuri de lucru, au analizat situația pe capitole de activitate, au identificat problemele existente, apoi au formulat soluții de ameliorare a datelor din raportul privind starea învățământului, alt­fel spus, sugestii de optimizare și îmbunătățire a activității curente.

Ca de obicei, raportul școlar a fost întocmit extrem de amănunțit, reprezentând o sinteză a principalilor indicatori urmăriți și pentru care se dorește optimizarea. Documentul a analizat situația din sistemul de învățământ preuniversitar ilfovean, pe capitole, precum: rețeaua școlară, elemente legate de resursele umane, resursele materiale și financiare, participarea la educație și rezultate ale elevilor, managementul calității.

În esență, datele relevate de ultimul raport ce face ecografia sistemului educațional din județul Ilfov nu s-au schimbat semnificativ față de perioadele anterioare.

Rețeaua școlară nu prezintă nicio modificare față de anul trecut. Structura reţelei şcolare a județului Ilfov a însemnat 79 de unități cu personalitate juridică (14 pentru învățământ preșcolar, 45 pentru învățământ primar și gimnazial, 1 unitate de învățământ special, 17 licee și 2 unități conexe – Palatul copiilor și Clubul sportiv) și 113 unități arondate. În privința uni­tăților particulare, sistemul privat numără 93  de niveluri  de învățământ în județul Ilfov, astfel: 51 nivel preșcolar, 29 primar, 3 liceal și 2 postliceal. Dintre acestea, 30 sunt acreditate, celelalte fiind autorizate. Acreditate sunt 30 de unități școlare private, iar restul unităților particulare sunt autorizate.

Profesori fără studii corespunzătoare postului

La capitolul resurse umane, se constată o creștere a normelor finanțate de la consi­liile locale, de la 3.217 în 2014-2015, la 3.281 în anul școlar 2016-2017, în vreme ce numărul posturilor finanțate de Consiliul Județean și minister rămâne constant. Concursurile de titularizare particularizează județul Ilfov, în sensul că este județul care scoate cele mai multe norme la concurs: 899 fracțiuni de normă în anul școlar 2014-2015, 927 posturi în 2015-2016 și 985 în 2016-2017. Candidații se înscriu, dar potrivit ultimului an, din aproximaiv 450 înscriși, lucrările de evaluat ajung la circa 250, din care 100 iau medii peste 7 și se titularizează 88. Dar 57 sunt din alte județe, care nu rămân niciodată în Ilfov. În acest an școlar, profesorii titulari sunt în proporție de 77% suplinitori calificați sunt 18%, dar procentul foarte interesant de reținut este că, în județul Ilfov, 5,7 % dintre profesori funcționează fără studii corespunzătoare postului, însemnând de trei ori mai mulți dascăli într-o astfel de situație, decât la nivel național. Statisticile arată așadar niveluri procentuale relativ constante de încadrare pentru titulari, în ușoară creștere pentru personalul calificat și în ușoară descreștere pentru personalul fără studii corespunzătoare postului.

Concluzia: deși Ilfov este județul care se află pe primul loc privind repartizarea elevilor pe cadru didactic, este pe ultimul loc, privind încadrarea cu personal didactic. Trebuie așadar  găsite soluții de reducere a nivelului procentual al cadrelor  didactice încadrate fără studii corespunzătoare postului. Discuțiile au evidențiat câteva idei ce ar putea fi preluate de directori sau manageri, în funcție de realitatea din unitatea școlară gestionată. Ne referim aici la facilități prin care cadrele didactice ar putea fi menținute în școală. Pe termen scurt, se pot lua în calcul oportunitățile date de mobilitatea personalului didactic pentru anul școlar următor: completări de normă, întregiri de normă, transfer, supliniri. Pe termen mediu și lung, posibile soluții ar fi asigurarea unor facilități pentru navetiști, locuințe sau stimularea cadrelor didactice care există în unitate prin înscrierea la grad.

Un județ mozaicat pe tărâmul educațional

Rezultatele elevilor au constituit, ca de obicei, un subiect fierbinte și foarte dezbătut în atelier, așa cum a evidențiat și inspectorul general adjunct Cristina Ghiță, care a punctat că Ilfovul este un județ mozaicat din punct de vedere al factorilor care induc vulnerabilități. Harta de risc educațional în Ilfov este foarte colorată, în sensul că există categorii vulnerabile, până la categorii ”roșii, extreme, cu vulnerabilitate ridicată și care se expun riscului de abandon școlar sau absenteism foarte ridicat. Se constată un regres direct proporțional cu creșterea nivelului de învățământ, de la învățământul primar, unde 96,5% dintre elevi sunt promovați, până la liceu, unde 63,78% reușesc să aibă statutul de promovați.  La gimnaziu, 73,84% este un proces mic și nivelul de învățământ gimnazial prezintă numeroase cauze și factori care generează un procent mic de promovare. Foarte puțini elevi reușesc să obțină medii de 10 și 9, mai ales la liceu. La învățământul primar și gimnazial, elevi ne­școlarizați sunt sub 1%, dar trebuie văzut cine sunt acei copii, ce înseamnă exact catalogarea ca mediu defavorizat. În ceea ce privește situația corijențelor, cei mai mulți rămân la o materie în școala gimnazială, dar în liceu, au corijențe la patru-cinci obiecte. Legat de situația disciplinară, se înregistrează, din fericire, din ce în ce mai puține cazuri de violență sau abateri grave disciplinare.  

Rezolvarea acestor dis­­func­ționalități nu este o misiune ușoară însă. Îmbunătățirea rezultatelor la învățătură și a celor privind frecvența și disciplina elevilor ar putea fi determinată de parteneriatul școală – părinte, relație care lasă de dorit, mai ales la părinții din mediile defavorizate. O altă problemă este legată de noile programe care nu sunt descongestionate cum ar trebui, au semnalat directorii de școli. Prea multă materie, iar la învățământul primar profesorii se plâng că nu pot capta atenția copiilor și este imposibil să îi faci pe cei mici să înțeleagă ceea ce vrei să le transmiți. Legat de abandon, județul Ilfov are un procent ridicat de părinți care pleacă cu copiii în străinătate și nu anunță, dar și de copii ai căror părinți pleacă și îi lasă pe cei mici la bunici sau alte rude care nu pot sau nu vor să intervină. Probleme ce, practic, nu pot fi deocamdată rezolvate.

În privința activității educative, a crescut numărul școlilor implicate în derularea unor programe educative elaborate pe baza parteneriatelor locale, județene, naționale sau la nivel internațional, promovând modele europene ale educației, eficiente în vederea proceselor de autoeducație pe toată durata vieții. Activitățile extrașcolare desfășurate, sau în curs de desfășurare, au fost mai atractive și mai diverse decât în perioada similară a anului trecut, dar dascălii au evidențiat că ar trebui gândite activități care să țină cont mai mult de preferințele elevilor, timpul de care aceștia dispun și spațiile disponibile.

Note mici la simulări și teze cu subiect unic

O altă temă de interes este cea privind pregătirea pentru examenele naționale. Analizarea ci­frelor ce țin de situațiile în­registrate la simulări, atât la clasa a opta, cât și la clasa a 12-a, scoate însă în evidență o situație nu tocmai bună luând în discuție matematica, care arată o pondere foarte mare de note sub 4. Ca procent de promovare, există o mică scădere, aproape 39% la teza cu subiect unic, la clasa a VIII-a, pentru note peste 5. La clasa a XII-a, aceeași situație: pondere de note între 2 și 4, dar notele între 1 și 2 au fost puțin mai restrânse. De la 18,78% la 19,25% a crescut însă nivelul de promovabilitate. Legat de teza cu subiect unic, profesorii spun că este un barometru real și se pronunță în favoarea continuării ei. La Limba română, rezultatele la simulări sunt puțin mai bune, dar concluzia  generală este că elevii nu iau în serios teza, din motive care trebuie analizate în comisiile metodice, cadrele didactice nu lucrează diferențiat nici la ore, nici la pregătirea suplimentară, iar conducerile unităților școlare nu au monitorizat suficient  elevii pentru examene. Problemele la clasa a 12-a ar fi absenteismul ridicat la liceele care au clase de seral, număr mic de note peste 8 și nicio notă de 10. 6 din cele 18 licee au obținut o promovare sub 50%. La clasa a opta se înregistrează un număr semnificativ de elevi absenți, reprezentând de fapt abandon școlar. Scăderea procentului de promovare, comparativ cu anul școlar 2015-2016, este evidentă, doar 18,64% dintre notele obținute sunt peste 8 și este îngrijorător nulărul mare de note între 1 și 2,99 – 14,14%.

La Bacalaureat lucrurile stau aproximativ la fel, numai că procentul la clasa a 12-a se situează în jur de 40% promovabilitate.

Mai multă implicare a dascălilor

Dascălii au căzut de acord că în ciuda acestor rezultate nu trebuie să se dea bătuți. Copiii sunt cei pe care îi avem, așa cum sunt ei, dar soluțiile stau în primul rând la profesor, ce face el la clasă și apoi la directorii unităților de învățământ. Concluzia a fost că, pentru a avea o schimbare, se impune o implicare mai profundă, atât  din partea profesorului cât și a directorului de școală.

Alți dascăli și-au pus problema de ce profesorii se concentrează pe pregătire suplimentară și remedială în anii terminali și de ce aceste lucruri nu se întâmplă eșalonat, pe parcursul evoluției copilului. Și, legat de această pregătire, cât de eficiente sunt planurile remediale. Acele documente pe care profesorul de orice disciplină și le întocmește. Cât de evidente sunt în evoluția copilului pentru că, de multe ori, sunt doar documente de mapă și nu neapărat generatoare de rezultate.

Întâlnirea cu directorii a abordat și alte probleme importante în afara raportului. Una este legată de inspecții, iar în acest caz inspectorul școlar ge­­­neral Daniela Barbu a menționat că trebuie reconfigurată ideea de inspecție școlară. ”Am început cu pași ­mici, iar la anul, încercăm să mutăm puțin atenția spre inspecțiile de specialitate, în sensul de a participa mai mult la ore. Inspecțiile trebuie să vizeze mai ales activitatea profesorului la catedră, decât verificare de documente sau verificarea ma­nagementului, activitate pe care o poate face inspectorul de management sau managementul inspecto­ratului. Ideea este de a direcționa puțin mai mult inspectorul de specialitate către activitatea la clasă. De fapt, vrem să ajungem, la copii”, ne a declarat Daniela Barbu.

Clasa 0, cereri sub așteptări

Inspectorul general școlar a dorit să sublinieze încă o temă importantă pentru ilfov, respectiv înscrierea la clasa pregătitoare. ”Am constatat că în anul acesta s-au înscris cu aproximativ 800 de copii mai puțin decât ne așteptam. E drept că este prima etapă și scăderea vine mai mult din zonele defavorizate, aici înscrierile făcându-se mai mult în toamnă. Dar oricum este un semnal de alarmă. Această constatare m-a determinat să merg la institutul de statistică pentru că am fost curioasă să văd cum a fluctuat demografic populația în Ilfov, numărul de născuți, acum 5-7 ani, în perioada în care ar fi trebuit să se nască copiii care acum vin la școală.  Și, într-adevăr, este o scădere. Dar, în anii următori, apare o creștere chiar semnificativă. Pornind de la această idee, vreau ca directorii unităților de învățământ să fie conștienți că știu cum își proiectează planul de școlarizare pentru următorii ani. Pentru că de o astfel de estimare depind și noile investiții în clădiri.”, a mai spus Daniela Barbu.