Fermierii români pot obţine venituri suplimentare ca urmare a implicării lor în combaterea schimbărilor climatice, prin vânzarea de certificate de carbon în piaţa internaţională, potrivit reprezentanţilor unei platforme online de tranzacţionare a cerealelor şi materiilor prime agricole.

Conform unei analize, fermierii pot câştiga suplimentar între 45 şi 105 euro/hectar/an, prin captarea în sol a 3-7 tone de CO2/hectar/an, implementând măsurile agriculturii conservative.

„Am decis să facem trecerea de la agricultura tradiţională la cea conservativă în primul rând din convingeri personale, pentru că ne dorim să lăsăm ceva bun în urmă generaţiilor viitoare şi apoi pentru că, personal, sunt deschis să experimentez, să pierd sau să câştig prin agricultura pe care o practic. Facem agricultură conservativă, evoluăm în toate zonele – stropit, acordăm atenţie la îngrăşămintele folosite şi modul lor de aplicare, la soiurile cultivate, lăsăm terenul cât mai puţin neacoperit între două culturi şi atunci obţinem un rezultat complet al mai multor măsuri luate. Ne aşteptăm ca aceste acţiuni să conducă la nişte rezultate pozitive pe termen mediu şi lung. (…) Sperăm ca, în timp, culturile verzi pe care le avem să ne ajute să dezvoltăm calităţile solului şi să putem cultiva mai uşor aceste terenuri. După mine, sistemul de irigaţii în zona noastră este esenţial pentru a putea dezvolta o agricultură sustenabilă”, a declarat Arnaud Perrein, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România.

Principiile agriculturii conservative

Reprezentanţii platformei Commoditrader sunt de părere că agricultura conservativă are la bază cinci principii esenţiale: rotaţia culturilor, reducerea tulburărilor solului, distribuirea optimă a reziduurilor, câmpuri verzi pe tot parcursul anului şi optimizarea fertilităţii.

„Trecerea către agricultura conservativă favorizează biodiversitatea, generând o activitate biologică mai bogată. De asemenea, prin adoptarea acestui tip de agricultură se pot stoca gazele cu efect de seră şi CO2, iar acest lucru poate fi cuantificat, verificat şi transformat în certificate de carbon care pot aduce un plus financiar fermierilor. La nivel mondial, fermierii devin conştienţi de impactul activităţii lor asupra mediului, prin emisiile de CO2, influenţând calitatea solului şi implicit culturile obţinute. Tot mai mulţi dintre ei încep să adopte agricultura conservativă, schimbându-şi practicile tradiţionale cu unele mai sustenabile. Pe parcurs, au început să apară iniţiative private de remunerare şi stimulare a celor dornici să se implice şi să facă o diferenţă pentru generaţiile viitoare. Prin programele de emitere a certificatelor de carbon, fermierii obţin o cultură suplimentară la sfârşit de sezon, primind plata pe certificatele obţinute”, apreciază sursa citată.

Articol apărut în ediţia print a Jurnalul de Ilfov, nr.532