Ilfov a f¡nalizat realizarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

În 2023, o modificarea radicală – reciclarea biodeșeurilor!

⬤ PJGD face referire la colectarea selectivă a deșeurilor, pe trei mari categorii: reciclabile (hârtie, carton, în pubele sau saci de culoare albastru, plastic, metal, în saci sau pubele galbene și sticlă, în sac sau pubelă verde), biodeșeuri (resturi de la bucătărie sau deșeuri verzi – crengi, lemne, iarbă) și deșeuri amestecate (reziduale)

⬤ După sortare, deșeurile reciclabile iau calea fabricilor, ca materie primă sau/și o parte este valorificată energetic; din 2023 – biodeșeurilor vor fi, de asemenea, colectate separat, vor fi sortate și vor ajunge în instalații de tratare (digestoare), iar aici se vor transforma în biogaz și/sau îngrășământ. Iar rezidualele vor ajunge, pentru început, într-o instalație mare, de unde se vor mai recupera fracții reciclabile sau biodeșeuri, iar ce ce rămâne va fi incinerat. Cantitatea care va ajunge la depozitele de deșeuri (gropile de gunoi) va fi considerabil redusă (în cazul Ilfovului – de la 129.000 de tone/an acum, la 29 tone/an, după realizarea proiectului)

Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD), realizat pentru Ilfov de către firma de consultanță Ramboll South East Europe, avizat de experții Comisiei Europene, prin Jaspers, postat încă din luna august 2019 spre analiză pe site-urile Consiliului Județean Ilfov și Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, a fost dezbătut public, săptămâna trecută, în prezența specialiștilor pe mediu, reprezentanților administrațiilor publice locale și județene, a cetățenilor din Ilfov și a prefectului județului, Daniel -Tudorel Zamfir. PJGD urmează să primească avizul de mediu și apoi va putea fi aprobat în ședința CJI, devenind efectiv aplicabil.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 485

Lucia Varga, fost ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, în prezent consilier al președintelui CJ Ilfov, Marian Petrache, a oferit detalii despre cum trebuie să colectăm selectiv deșeul, cum trebuie acesta sortat și cum poate fi reutilizat acesta. ”Ce nu poate fi valorificat, ajunge la fabricile de ciment, pentru valorificarea energetică. Din 2023, începem să colectăm separat și biodeșeurile: res­turi de mâncare, iarbă, crengi”, a spus specialistul.

PJGD este un document strategic, desfășurat pe 350 de pagini, care cuprinde mai multe capitole. După analizarea fiecărei componente în parte, consultanții au selectat, pentru Ilfov, ”alternativa 2” (au mai existat ”alternativa zero” și ”alternativa 1”, fiecare fiind evaluată în baza cantității de deșeuri ce va fi valorificată (inclusiv reciclată), punctajul cel mai ridicat fiind acordat alternativei care asigură valorificarea (inclusiv reciclarea) unei cantități cât mai mari de deșeuri, respectiv depozitarea unei cantități cât mai reduse).

”Implementarea «alternativei 2», care implică tratarea unei părți din deșeurile reziduale ­într-o instalație TMB – tratare mecano-biologică – cu digestie anaerobă, inclusiv reciclarea și incinerarea unei cantități de 48.000 tone/an, asigură cel mai eficient implementarea principiilor economiei circulare”, se precizează în PJGD.

În descrierea ”alternativei 2”, cifrele fac referire la ”colectarea separată în recipientele puse la dispoziție de către operatorii de salubrizare, cât și colectarea separată realizată de alți operatori autorizați în condițiile legii, care trebuie să asigure următoarele rate minime de capturare a deşeurilor reciclabile: 50% a deșeurilor reciclabile în 2020, 55% a deșeurilor reciclabile în 2022, 65% a deșeurilor reciclabile în 2024 și 75% a deșeurilor reciclabile în 2035”. Pentru asigurarea capacităților de sortare pentru cantitățile de deșeuri reciclabile colectate separate este menționată ”organizarea licitațiilor pentru delegarea gestiunii activității de sortare, astfel încât să se asigure sortarea întregii cantități de deșeuri reciclabile colectate separat, asigurarea capacităților de sortare și investițiile fiind în sarcina operatorilor care vor fi desemnați în urma atribuirii acestor contracte de delegare a gestiuni. Integrarea din punct de vedere tehnic și instituţional a capacităților de sortare existente este posibilă dacă operatorii actuali, proprietari ai stațiilor de sortare existente, vor participa și vor câștiga la aceste licitații viitoarele contracte de delegare. Organizarea licitațiilor se poate realiza de către UAT sau, după caz, de către ADI. În situația în care, la data delegării activității de sortare a deșeurilor, din diverse cauze nu va fi disponibilă suficientă capacitate de sortare la nivelul județului, la revizuirea PJGD se va lua în considerare construirea unor noi instalații de sortare a deșeurilor reciclabile colectate separat”.

Pentru componenta – ”Implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din deșeuri menajere, similare și din piețe” – se precizează că această ”colectare separată a biodeșeurilor trebuie să asigure rate de capturare minime de: biodeșeuri menajere, similare și din pieţe de 50% în 2023, 60% în 2025, 70% în 2030 și 75% în 2035. Implementarea colectării separate a acestei categorii de biodeșeuri se va realiza în mod treptat. Se va începe cu un proiect pilot în câteva UAT, după care sistemul va fi extins la nivelul întregului judeţ – deşeuri verzi din deşeuri menajere – 50% în 2023, 60% în 2025, 70% în 2030, 75% în 2035”. În continuare, pentru componenta ”Extinderea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor din parcuri și grădini” – ”rata de capturare va crește de la 30% în 2019, la 50% în 2020, respectiv la 100% începând cu 2023”. ”Asigurarea capacităților de reciclare a biodeșeurilor prin compostare și digestie anaerobă” face referire la ”instalații noi (2023): stație de compostare pentru deșeurile verzi din parcurile și grădinile publice cu o capacitate de 31.000 tone/an, instalație de tratare mecano-biologică cu digestie anaerobă, inclusiv reciclare, cu capacitatea de 140.000 tone/an, din care 50.000 tone/an pentru tratarea mecanică a deșeurilor reziduale și 90.000 tone/an pentru tratarea biologică a biodeșeurilor. Pentru a se evita realizarea de instalații de tratare a deșeurilor reziduale municipale cu capacități care nu vor mai putea fi utilizate integral în timp, pe măsura dezvoltării sistemului de colectare separată, se propune construirea unei instalaţii de digestie anaerobă modulară și utilizarea diferitelor module pentru tratarea deşeurilor reziduale sau, după caz, a biodeșeurilor colectate separat (în funcţie de cantităţile din fiecare categorie de deşeuri care trebuie tratate)”, iar legat de ”dezvoltarea unei scheme de colectare separate a deșeurilor textile provenite de la populație”, ”alternativa 2” prevede colectarea acestor deșeuri ”în centre de colectare special amenajate pentru fluxurile speciale de deșeuri în vederea reciclării sau chiar a reutilizării”. ”Asigurarea implementării colectării separate a medicamentelor expirate provenite de la populație” – ”se va realiza prin aport voluntar la farmaciile din apropiere, în vederea eliminării finale prin incinerare”, iar ”Tratarea deșeurilor reziduale municipale” – face referire la ”instalații noi (2023) – instalație de tratare mecano-biologică cu digestie anaerobă, inclusiv reciclare, cu capacitatea de 140.000 tone/an, din care 50.000 tone/an pentru tratarea mecanică a deşeurilor reziduale și 90.000 tone/an pentru tratarea biologică a biodeșeurilor. O cantitate de 48.000 tone/an va fi tratată în viitoarea instalaţie de incinerare cu valorificare energetică ce va fi construită de Primăria Municipiului București” (iar acest element a stârnit cele mai aprinse discuții între particanții la dezbaterea publică și specialiștii de mediu care au luat parte la realizarea PJGD. Ultima componentă din prezentarea ”alternativei 2” se referă la ”Construirea de capacități noi de depozitare”, iar descrierea face referire la ”asigurarea de capacități suplimentare de depozitare de 600.000 mc pentru deșeurile municipale tratate”.

Referendum și în Ilfov, pe tema incineratorului!

Primăria Capitalei are în plan realizarea, în București, a unui incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone/an (care va arde deşeurile ce ajung acum la groapa de gunoi şi va produce energie electrică şi termică) și care ar urma să fie dat în folosinţă în 2023. Cu privire la această investiţie, există o dezbatere aprinsă în societatea civilă, deoarece viitorul incinerator ar urma să fie construit, cel mai probabil, undeva în intravilanul Sectorului 4, mai precis pe terenul fostului CET Progresul, pe Strada Pogoanelor 1A. Organizaţiile de mediu şi reprezentanţii societăţii civile susţin că acest incinerator ar trebui construit cât mai departe de zonele de locuit, cu mult în extravilanul Sectorului 4 al Capitalei. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, a anunţat că va declanşa un referendum local privind amplasarea incineratorului în Sectorul 4 și a cerut consultări populare şi în localităţile învecinate: Jilava, Berceni şi Popeşti-Leordeni. De altfel, unii reprezentanți ai societății civile, prezenți la dezbaterea de săptămâna trecută, au atras atenția că incineratorul nu este o soluție pentru combaterea poluării și, din contră, va genera și mai multă poluare. Unul dintre experții independenți prezenți în sală la discuții a explicat că Japonia, spre exemplu, stat care excelează la capitolul sortare și reciclare deșeuri, a folosit inițial ca soluție incineratoarele pentru a scăpa de gunoaie, dar măsura a fost regretată ulterior, problema fiind una gravă – și anume, producerea de dioxină, substanță cancerigenă generată în aer în urma arderii deșeurilor în aceste incineratoare. Lucia Varga a explicat că acest incinerator ”nu se realizează în acest moment în Ilfov. Nu este prevăzut în PJGD așa ceva. Primăria Bucureștiului va analiza această investiție. Dacă se va discuta și la nivelul CJI și dacă se va primi o solicitare privind realizarea unei astfel de instalații pe raza județului, cel mai probabil vom face și noi un referendum. Însă în acest moment, în Ilfov instalațiile nu includ incinerator. Dacă Bucureștiul face incinerator, noi o să ducem acolo 40.000 de tone din 200.000, iar dacă nu se face acest incinerator, avem soluții. Se mărește puțin capacitatea instalației de tratare pe cale biologică”, a explicat Lucia Varga.

Măsuri imediate

La nivelul județului Ilfov funcționează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor (ADIGID) Ilfov, din care fac parte 33 de UAT-uri ilfovene, iar unul dintre principalele obiective ale sale este acela de a implementa măsuri imediate/pe termen scurt pentru creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor în județ. Ștefan Rădulescu, consilier județean, reprezentant al ADIGIDI, a explicat că asociația va oferi, în perioada de tranziție de până la implementarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, asistență tehnică și sprijin UAT-urilor membre, pentru încheierea de acte adiționale la contractele de salubrizare existente, care să permită realizarea colectării separate a deșeurilor. De asemenea, ADIGIDI are în vedere derularea de campanii de informare și de conștientizare a populației privind colectarea separată a deșeurilor și va aloca fonduri din bugetul propriu pentru aceasta. ADIGIDI și CJ Ilfov și-au propus să depună la Administrația Fondului de Mediu, în vederea finanțării, un proiect care să aibă ca scop educarea/informarea/conștientizarea publicului privind gestionarea deșeurilor. Asupra modului de colectare separată a deșeurilor de ambalaje, deșeurilor de echipamente electrice și electronice, a deșeurilor voluminoase, deșeurilor provenite din construcții și demolări, cu privire la drepturile și obligațiile ce revin persoanelor fizice în circuitul gestionării deșeurilor, precum și cu privire la posibilitățile de colectare existente la nivel local. Nu în ultimul rând, ADIGIDI va oferi sprijin UAT-urilor membre pentru încheierea de protocoale de colaborare cu Organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP) în vederea raportării trasabilității deșeurilor de ambalaje, astfel încât țintele anuale de reciclare a producătorilor să fie atinse, și cu scopul acoperirii costurilor de gestionare a deșeurilor reciclabile.