Lungul drum al roadelor – din câmp, pe mesele românilor

Fermierii ilfoveni, faţă în faţă cu prevederile PNDR 2014 – 2020

De câţiva ani încoace, agricultura românească dă semne că s-ar pune pe picioare. După dezastrul din primii 20 de ani de după revoluţie, truditorii pământului pot acum să-şi îndeplinească menirea. Aceea de a pune pe mesele românilor bucatele trebuincioase traiului zilnic. Agricultura pare să fi intrat pe făgaşul cel bun. Aderarea la UE a adus după sine un sprijin pentru cei ce s-au „înhămat” (uneori, la propriu, în primii ani postrevoluţionari) la această trudă milenară. Subvenţiile acordate de la Bruxelles pentru susţinerea activităţilor agricole au constituit o gură de oxigen pentru fermierii români. Mulţi dintre ei ne-au mărturisit că, fără aceste ajutoare, nu ar fi putut susţine această activitate.

„Fărâmiţarea” proprietăţilor agricole, neproductivă

Numai că, lucrurile nu stau, deocamdată, „ca pe roze”. În ciuda potenţialului impresionant al agriculturii româneşti, specificul şi structura acesteia dau naştere unor probleme complexe pentru fermierii din România. Uneori, insurmontabile. Cum ar fi „furcile caudine” ale legislaţiei europene în materie de agricultură, elaborate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) ale UE şi al „puiului” său românesc, mai mic, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). La toate acestea se adaugă, în unele cazuri, mentalităţi învechite şi păguboase, sau temeri sădite în suflet de vremurile, nu de mult apuse, ale colectivizării forţate. Rezultatul? O fărâmiţare accentuată a fermelor agricole (în condiţiile în care, în România, beneficiază de subvenţii peste 1 milion de fermieri), neproductivă pentru o agricultură intensivă, de mare performanţă. Drumul către Europa al fermierului român este, în continuare, presărat cu obstacole şi nemulţumiri. 

La sfat cu fermierii

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) este un organism cunoscut de toată lumea. Este instituţia care gestionează o parte importantă a fondurilor europene destinate agriculturii şi care supraveghează respectarea prevederilor PAC şi PNDR, în domeniu. Aşadar, APIA reprezintă „interfaţa” dintre fermier şi instituţiile naţionale şi europene implicate în desfăşurarea activităţii agricole, în Uniunea Europeană.

O altă sarcină importantă a Agenţiei este cea care priveşte informarea solicitanţilor şi beneficiarilor de fonduri europene în privinţa prevederilor legislaţiei din domeniu. Astfel, anual, odată cu demararea campaniei de depunere a cererilor de plată pentru agricultură, centrele judeţene ale APIA desfăşoară astfel de campanii de informare, pentru a veni în sprijinul fermierilor care solicită subvenţii pentru activitatea din agricultură. Cu acest prilej, agricultorii pot cere lămuriri de la specialiştii APIA. 

La Moara Vlăsiei, agricultorii au venit în număr mare

Marţi, 17 martie, i-am însoţit pe specialiştii Centrului Judeţean al APIA Ilfov, în comuna Moara Vlăsiei,  la una dintre aceste întâlniri de informare cu fermerii ilfoveni din zonă. O echipă impresionantă, alcătuită din directorul executiv al APIA Ilfov, Ion Nicuţ, directorul executiv adjunct, Marius Radu, şeful Serviciului Autorizare Plăţi, Nina Trăistaru, şeful Serviciului Măsuri Specifice, Raluca Dinea, şeful Serviciului Regional Administrare şi Control Cota de Lapte, Cătălin Badea, şi şeful Serviciului Control pe Teren, Carmen Cocea. Sala de festivităţi a Căminului Cultural din Moara Vlăsiei era plină-ochi. Peste o sută de fermieri veniseră să se informeze cu privire la noile prevederi ale legislaţiei pentru acordarea subvenţiilor şi ajutoarelor din fonduri europene. Sesiunea de informare a fost deschisă de directorul Ion Nicuţ. El le‑a vorbit fermierilor despre criteriile care stau la baza finanţării agriculturii, în Uniunea Europeană. Un criteriu important, a subliniat Nicuţ, este cel al grijii faţă de mediu. „În agricultură, oamenii intervin, deseori, asupra mediului în mod nepotrivit, ceea ce poate provoca, uneori, adevărate dezastre. De aceea, Uniunea Europeană pune un accent deosebit asupra măsurilor de protejare a mediului”, a explicat directorul APIA Ilfov. 

Ce înseamnă a fi „fermier activ”

În continuare, Ion Nicuţ le‑a vorbit fermierilor prezenţi despre noţiunea de fermier activ, o noţiune nou introdusă în PNDR, de anul acesta. Astfel, cei prezenţi au aflat că, începând cu 2015, fermierii care, în anul trecut au primit subvenţii de peste 5.000 de euro, pentru a primi, în continuare, subvenţii, au la dispoziţie două variante: fie se înregistrează ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială independentă, având ca domeniu de activitate agricultura, fie pot opta pentru a rămâne persoane fizice, cu condiţia ca să prezinte declaraţiile de venit din activităţi agricole, depuse la ANAF, din care să rezulte plata impozitului pentru aceste venituri, care trebuie să reprezinte o treime din totalul veniturilor realizate. Totodată, totalul subvenţiilor primite trebuie să se cifreze la 5% din aceste venituri.

În ceea ce priveşte persoanele juridice, directorul Nicuţ a atras atenţia că acestea trebuie să aibă înscris în domeniul de activitate codul CAEN pentru activităţi agricole. 

Reguli noi în domeniu

Nina Trăistaru, şeful Serviciului Măsuri Specifice, le-a prezentat fermierilor prezenţi condiţiile de eligibilitate valabile şi noutăţile apărute, pentru Campania 2015. Fermierii au fost informaţi despre schemele de plată şi ajutoarele naţionale tranzitorii (fostele PNDC). În privinţa plăţii pe suprafaţă, fermierii au aflat că, începând cu acest an, a apărut noţiunea de hectar eligibil, declarat de fermier, decuplat total de producţie, iar calcularea subvenţiei se va face prin împărţirea plafonului anual, alocat schemei, la numărul total al hectarelor eligibile, declarate la nivel naţional, în anul respectiv. Astfel, ei au aflat că, în 2015, vor exista trei scheme de plată: pe suprafaţă, schema de sprijin cuplat şi schema simplificată pentru micii fermieri. „De asemenea, avem trei plăţi: plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plăţi care intră în alcătuirea plăţii pentru suprafaţă – n.r.) şi plata pentru tinerii fermieri”, a explicat specialistul APIA Ilfov. Nina Trăistaru le-a explicat fermierilor şi noţiunea de plată redistributivă, o plată suplimentară, care se calculează gradual, în funcţie de suprafaţa cultivată, pentru primele 30 ha ale exploataţiei. De această plată nu vor beneficia, însă, fermierii care şi-au fragmentat exploataţiile, după 18 octombrie 2011. 

Micii fermieri primesc, anual, până la 1.250 de euro

Totodată, fermierii au aflat că, pentru respectarea  practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu, trebuie să realizeze şi diversificarea culturilor, după o schemă stabilită în funcţie de suprafaţa exploatată. Ei au mai fost informaţi şi despre suprafeţele exceptate de la această regulă. Acestei condiţii i se adaugă şi cea privitoare la acoperirea suprafeţelor cu plante, temporar, pe perioada iernii (condiţie care reprezintă 30% din SAPS), precum şi cele privitoare la poluarea cu azot. Au mai fost luate în discuţie schema pentru tinerii fermieri şi schema simplificată pentru micii fermieri, acestora din urmă urmând să li se acorde o plată anuală de maximum 1.250 de euro, în funcţie de suprafaţă, sau numărul animalelor eligibile din exploataţie.

Formularul de cerere unică se găseşte pe aplicaţia IPA Online

„Aşadar, plăţile care vor fi acordate, în fiecare an, includ plata pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru înverzire şi, după caz, plata pentru tinerii fermieri şi sprijinul cuplat în sectorul vegetal. În cazul micilor fermieri, accesarea schemei se poate face numai în anul 2015, pentru o perioadă de 5 ani. Pe durata participării la schemă, micii fermieri vor fi exceptaţi de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu”, a concluzionat Nina Trăistaru, care a mai trecut în revistă şi cele 6 categorii de Ajutoare Naţio­nale Tranzitorii (ANT). „Formularul de cerere unică poate fi accesat şi completat  în aplicaţia IPA Online, în funcţie de schemele şi măsurile în vigoare. Aplicaţia va efectua automat toate calculele necesare şi va preciza categoria de încadrare a fermierului”, a mai precizat Nina Trăistariu. 

Atenţie la localizarea şi dreptul de folosinţă a parcelelor!

Directorul adjunct  Marius Radu a pus în discuţie şi o problemă de care se lovesc atât fermierii, cât şi funcţionarii APIA. Mai precis, este vorba de localizarea corectă a parcelelor agricole, dar şi despre documentele care atestă dreptul la folosinţă a acestor parcele, de către fermieri. „Localizarea fără echivoc a parcelei agricole solicitată la plată presupune identificarea corectă a amplasamentului şi a conturului acesteia, în aplicaţia IPA Online.  Identificarea eronată atrage după sine neacordarea subvenţiilor. (…) Documentele pe care dvs. trebuie să le prezentaţi sunt: titlul de proprietate, sau alte acte doveditoare a dreptului de proprietate, cum ar fi contractul de arendare, contractul de concesiune, de asociere în participaţiune, contract de închiriere, de comodat, toate acestea însoţite de adeverinţa eliberată de primărie, în conformitate cu înscrisurile din registrul agricol”, a explicat Marius Radu. 

Doar proprietarii pot face schimb de terenuri!

El a mai precizat că suprafeţele arendate, închiriate, concesionate, împrumutate prin contracte de comodat, nu pot face obiectul contractelor în participaţiune. „Este foarte important să existe o concordanţă perfectă între localizarea terenului şi documente. Nu se pot face schimburi de teren luat în arendă, între fermieri, ci numai între proprietarii suprafeţelor respective”, a subliniat Marius Radu. Directorul adjunct al APIA Ilfov a ţinut să facă aceste precizări deoarece funcţionarii instituţiei s-au confruntat cu situaţii în care fermierii făcuseră schimb de terenuri fără să respecte aceste reguli, ceea ce a dus la neacordarea subvenţiilor pentru suprafaţa respectivă. 

E greu să fii fermier european…

… este concluzia la care am ajuns după aproape două ore, în care s-a discutat de scheme de plată, ajutoare tranzitorii, sprijin voluntar cuplat, GAEC-uri şi SMR-uri. Din tot acest noian de informaţii, am încercat să extragem câteva care ni s‑au părut mai importante. Toate aceste reglementări le vom da publicităţii, în amănunt şi pe îndelete, în pagina de agricultură a publicaţiei noastre. Ele pot fi găsite şi pe site-ul APIA. Cert este că fermierii din întreaga Europă unită vor avea viaţă grea, dacă vor să acceseze bani europeni. Discuţiile care au urmat prezentării acestor regulamente ne confirmă aceste estimări. Pentru că fermierii prezenţi la Moara Vlăsiei sunt de părere că se vor confrunta cu… 

Reguli şi obligaţii complicate şi dificile

Aşadar, câteva dintre noile reglementări au stârnit nemulţumiri în rândul fermierilor aflaţi în sală. Ei s-au plâns de „stufoşenia” normelor şi condiţiilor impuse, de mormanul de acte, documente, tabele şi tabelaşe, situaţii care vor trebui întocmite. Nerespectarea, în totalitate, a acestor norme ar putea avea ca efect diminuarea sau neacordarea subvenţiilor, şi aşa neîndestulătoare. Toate acestea, spun ei, le vor crea greutăţi suplimentare. „În loc să-mi văd de agricultură, voi sta să completez hârţoage”, a afirmat unul dintre agricultori. De asemenea, una dintre regulile care îi nemulţumesc este cea referitoare la diversificarea culturilor. „Eu am semănat deja întreaga suprafaţă, aproape 200 ha, cu grâu. Ce fac acum? Întorc o parte din semănătură ca să respect condiţia de diversificare a culturilor?”, se întreabă un fermier. Un altul se întreba, la rândul său, ce se va întâmpla, pentru că a făcut schimb de terenuri luate în arendă cu un fermier. Va pierde subvenţia pe suprafaţa respectivă? Din cele arătate de Marius Radu, se pare că da! Şi lista poate continua cu eliminarea cotei de lapte, începând cu 31 martie, cu valoarea subvenţiilor pentru agricultură şi multe altele. Fermierii ilfoveni îşi păstrează, totuşi, o doză de optimism. Ei se roagă, la Dumnezeu să aibă parte de vreme bună şi roade bogate. Iar dacă vor avea parte şi de subvenţii, cu atât mai bine!

Marii fermieri ilfoveni și marile lor nemulțumiri

După ședința de informare de la Moara Vlăsiei, reprezentanții APIA s-au deplasat la Ștefănești, pentru a se întâlni cu cei aproximativ 40 de mari fermieri care fac parte din filiala Ilfov a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), întruniți în cadrul adunării generale a Asociației Producătorilor Agricoli (APA) Ilfov, la sediul Agromec, din localitate. Și aici, fermierii au fost informați cu privire la normele și reglementările pentru acordarea subvențiilor în agricultură. Și de data aceasta au existat voci care și-au exprimat nemulțumirile cu privire la noile reglementări. „Dispare cota de lapte și suntem în pom!”, a atras atenția Mihai Petcu, cel mai important crescător de vaci din Ilfov. „Sunt probleme mari cu localizarea terenurilor”, afirmă un alt fermier. „Au fost alocați bani de la Bruxelles, pentru cadastrarea tuturor terenurilor agricole”, explică Ion Nicuț, directorul CJ APIA Ilfov. „Da, dar intabularea tot noi trebuie s-o facem! Asta înseamnă o grămadă de bani”, spune fermierul. Alte discuții au fost iscate de problema suprapunerilor terenurilor, care creează multe necazuri fermierilor.

„Noi, membrii LAPAR, am rezolvat o serie întreagă de probleme, în întâlnirile cu ministrul Agriculturii și cu cel de Finanțe, cum ar fi „taxa pe stâlp”. Am rezolvat și cu motorina, atunci când, în trim. IV, se renunțase la subvenționare, deși am fost, din nou, păcăliți, pentru că ni s-au cerut justificările pentru trim. IV, dar noi efectuaserăm lucrările în trim. III. În privința normelor UE, pentru a primi subvenții suntem obligați să le respectăm, altfel ne vom trezi cu penalizări, iar sumele încasate se vor diminua, corespunzător cu neîndeplinirea standardelor. Dar nu putem renunța la acești bani, pentru că, în condițiile în care prețurile de achiziție scad, noi nu vom mai avea posibilitatea să ne desfășurăm activitatea. Necazul este nu că ni se impun aceste cerințe, ci că creșterea pe care o luăm noi la subvenția respectivă, nu se prea simte. Pentru că se discutase ca să ajungem la 198 de euro în 2016, dar noi vom ajunge la această sumă de-abia în 2020! În restul Europei subvențiile vor crește, poate de două-trei ori, în aceeași perioadă. În aceste condiții, noi nu putem fi competitivi pe piața europeană!”, ne-a declarat Dan Ilie, președintele APA Ilfov.

Agricultura românească, nepregătită pentru normele UE

Fermierii români mai au mult de recuperat, faţă de confraţii lor europeni. Este o concluzie care se desprinde din spusele directorului executiv adjunct al CJ APIA Ilfov, Marius Radu. O analiză competentă, a unei realităţi evidente. Așadar, iată părerea directorului Marius Radu: „Anul acesta se încearcă armonizarea cu legislaţia europeană, dar, la noi, unii fermieri nu sunt pregătiţi pentru aceasta. În alte state, din Europa, sunt mai puţin fermieri decât în România, pentru că sunt ferme mai puţine, dar cu suprafeţe incomparabil mai mari. Fermierii au pregătire de specialitate și au capacitatea de a respecta norme, cum ar fi cele de mediu (care pe fermierii români îi pun în încurcătură – n.r.). Totodată, în afară, fermierii sunt organizaţi în asociaţii, care au contabili, juriști, care se ocupă de partea administrativă, de toată documentaţia necesară. De asemenea, mai există un instrument de sprijin al fermierilor. Este vorba de Camerele Agricole, care reprezintă interfaţa între instituţiile publice și fermieri. Aceste Camere le oferă consultanţă, îi ajută la completarea cererilor de plată, astfel încât atunci când ajung la instituţiile omoloage APIA, toate actele sunt în regulă, iar digitizarea este realizată. În cazul nostru, de toate acestea se ocupă funcţionarii APIA, tocmai din cauza faptului că fermierii noștri nu sunt, încă, pregătiţi pentru asta.” Concludent, nu-i așa?