@ O mare de preoți și credincioși, pe ”drumul spre patimile” Mântuitorului Iisus Hristos @ Icoana reprezentativă a fost realizată și purtată pe brațe, în procesiunea din centrul Capitalei, de către preoții Protoieriei Ilfov Sud
Ramurile de salcie sfințite au ajuns la pelerini prin grija clericilor Protoieriei Ilfov Nord
Sâmbătă, 8 aprilie. Sute de preoți și mii de credincioși au trăit bucuria Intrării Domnului în Cetatea din Ierusalim, în Sâmbăta lui Lazăr. Slujba a început la Mănăstirea Radu Vodă din București, cu binecuvântarea și sfințirea ramurilor de salcie și finic, pe care pelerinii le-au dus acasă ca simbol al biruinței vieții asupra morții, purtând în suflete o speranță vie.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 647, ediția print
Evenimentul devenit tradiție a debutat în jurul orei 16:00, când pelerinii s-au adunat la Mănăstirea ”Radu Vodă”, acolo unde Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, a sfințit ramurile de salcie care au fost împărțite credincioșilor. După slujba sfințirii stâlpărilor, pelerinii, cu ramuri de salcie și finic în mâini, au pornit în procesiune spre Patriarhie. Pelerinajul s-a desfășurat pe următorul traseu: bulevardul Mărășești, Bulevardul Dimitrie Cantemir, strada Bibescu Vodă, Strada Șerban Vodă (cu oprire la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou), Strada Principatele Unite, strada Ienăchiță Văcărescu, Strada Sfânta Ecaterina (cu oprire la Biserica Sfânta Ecaterina), Strada Bibescu Vodă, Colina Bucuriei și s-a încheiat la Catedrala Patriarhală, în jurul orelor 17:45. S-au făcut opriri pentru rugăciuni la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, unde procesiunea a fost întâmpinată de preoții și credincioșii de la această biserică și la biserica Sfânta Ecaterina unde procesiunea a fost întâmpinată de preoții profesori și studenții de la Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul din București.
Centrul Capitalei a răsunat de rugăciuni și cântări religioase
Ca în fiecare an, preoți, ierarhi, monahi și monahii din Ilfov și din București au stat înaintea pelerinilor pe tot parcursul procesiunii cu icoana reprezentativă a praznicului, cea a Intrării Domnului în Ierusalim. Clopotele de sărbătoare, rugăciunile, cântările religioase de laudă, cinstire și bucurie, închinate Mântuitorului au răsunat în centrul Capitalei, până la lăsarea serii. Tradiționalele ramuri de salcie care, prin sfințire au dobândit puterea de a tămădui boli sufletești și trupești și de a oferi protecție la nevoie și necaz, și care le-au fost înmânate credincioșilor spre ocrotire, au ajuns la pelerini prin grija preoților Protoieriei Ilfov Nord. La rândul său, Icoana Mântuitorului Iisus Hristos a fost realizată și purtată pe brațe de către clericii Protoieriei Ilfov Sud, întreaga procesiune.
Pelerinajul s-a încheiat la Catedrala Patriarhală de pe Colina Bucuriei acolo unde, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a întâmpinat pelerinii cu dragoste părintească, i-a binecuvântat cu Agheasmă și a sfințit icoana reprezentativă. Apoi, cu aleasă bucurie duhovnicească, le-a vorbit despre importanța pelerinajului și legătura lui cu marele praznic care a îmbrăcat țara în haine frumoase de sărbătoare. Rememorând Intrarea Domnului în Ierusalim și patimile lui Hristos înainte de răstignirea pe Dealul Golgota, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a evidențiat cinci dintre multitudinea de sensuri ale pelerinajului de Florii. ”Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, în care am intrat deodată cu Vecernia, este o sărbătoare frumoasă și plină de înțelesuri duhovnicești. Pelerinajul, ca și cuvântul Paște, care înseamnă trecere, ne spun că suntem trecători, călători pe acest pământ, după cum precizează și Sfântul Apostol Pavel, zicând că noi nu avem cetate stătătoare aici pe pământ, ci căutăm cetatea care va să fie. Deci, trecem prin cetate și trecem prin viață. Și ceea ce purtăm noi în mâini și în suflet este ceea ce am moștenit de la înaintași sau am adunat prin rugăciuni și osteneli. Aceea este lumina cea netrecătoare pe care o ducem în cetatea cerească: lumina adunată în suflet prin rugăciune, pocăință și fapte bune. Pelerinajul de Florii este binecuvântare pentru cetate și simbol al prieteniei oamenilor cu Hristos, pentru că Hristos Domnul l-a Înviat pe prietenul său Lazăr din Betania care murise cu patru zile înainte. De asemenea, pelerinajul de Florii ne arată că florile credinței și luminile virtuților adunate în suflet prin post, rugăciune, pocăință, spovedanie și împărtășire mai deasă în timpul Postului Sfintelor Paști, simbolizate prin ramurile de finic și de salcie, sunt oferite lui Hristos ca semn al iubirii noastre, ca răspuns la iubirea Lui. Iată, pelerinajul de Florii ne ajută să ne gândim la sensul ultim al vieții noastre: trecerea prin cetate de la o biserică la altă biserică este trecerea credinciosului spre cetatea Cerească netrecătoare, spre Ierusalimul Ceresc despre care vorbește Cartea Apocalipsei în capitolul 21, arătând că este ca o mireasă frumos împodobită și acolo nu va mai fi nici lună nici soare căci Domnul cu slava Sa luminează cetatea”, le-a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, pelerinilor, în cuvântul Său de învățătură. La final, Preafericirea Sa le-a mulțumit tuturor celor care au asigurat buna desfășurare a pelerinajului organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, amintind printre altele, Protoieria Ilfov Sud, Protoieria Ilfov Nord și instituții precum, Amulanța București-Ilfov, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență București-Ilfov, Poliția Locală și Primăria Sector 4.
