„De unde vine vântul”? „Dintr-o carte veche, uitată deschisă”, răspundea poetic un eseist contemporan. Perfect adevărat. Numai că, la „Seneca AntiCafe”, din Bucureşti, într-o sală plină ochi, a fost un pic altfel. Pentru că acolo, în seara zilei de 26 noiembrie din anul abia încheiat, nu o o carte veche, ci una proaspăt ieşită de sub tipar a produs „fenomenul” amintit. Ea şi-a făcut apariţia între mulţi dintre prietenii de idei şi fapte ale ocrotirii patrimoniului nostru cultural. Ce vânt i-a adunat şi ţinut în acel loc, pe toţi? Răspuns: lansarea noului volum, cu titlul citat în deschiderea paginii noastre.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 483, ediția print
Adriana Scripcariu, dr. în istorie, istoric de artă, este autor şi coordonator al acestei cărţi. La unele capitole, i-a avut coautori pe dr. Anamaria Iuga – şef Secţie Studii Etnologice, la Muzeul Ţăranului Român, din Bucureşti şi dr. Silvestru Petac – specialist la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca.
Şcoala de la Piscu, o bună reprezentare
Ilfovul are multe motive de mândrie. Iar satul Piscu, fosta vatră de olari, e între ele. Dar, întregului sat românesc, de oriunde, îi trebuie actualizat trecutul tradiţional, scoase la lumină obiceiuri, îndeletniciri şi meşteşuguri vechi – toate, simboluri ale unei vieţi îndelungate. În această osteneală, „Şcoala de la Piscu” (com. Ciolpani, jud. If.) este unul dintre elementele care, cu străduinţă tenace, aduce acele valori în vitalitatea contemporană a generaţiilor – copii, tineri sau vârstnici, deopotrivă. Întemeietorii şcolii sunt soţii Adriana şi Virgil Scripcariu.
Cărţi, din drag şi dor pentru ai tăi
Prin selecţia inspirată a subiectelor abordate şi a unui scris de factură specială, Adriana e un autor remarcabil. Ea are mai multe volume apărute. Cel de acum – „Patrimoniul UNESCO din România, pe înţelesul tuturor”, se adaugă altora, între care „Patrimoniul cultural – jud. Ilfov”, „Oale de Pisc” ş.a. Iar Virgil, sculptor – cu lucrări de artă expuse în mari oraşe ale Europei şi în ţară – şi copiii lor sunt prezenţi în toate proiectele educaţionale legate de patrimoniu. Unul recent e cel de finalizare a unei noi construcţii, care va găzdui şcoala şi Muzeul ceramicii de Pisc.
Cei doi oameni de artă sunt protagonişti ai unor misiuni cultural-educative, iniţiatori de fapte pentru evidenţierea şi ocrotirea elementelor de patrimoniu cultural, în spațiul rural românesc.
Sprijin şi suport, însemnate
Apariţia volumului a fost finanţată de: Ordinul Arhitecţilor din România, din timbrul de arhitectură; Asoc. „Gaspar, Baltasar & Melchior”/„Şcoala de la Piscu”; Editura „Şcoala Agatonia”.
Lista partenerilor cuprinde: Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi arhiva sa de imagini, Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Consiliul Judeţean Ilfov, Centrul Cultural Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.
Festivitatea lansării de carte
La momentele cordiale ale întâlnirii cu autorul au asistat părinţi, copii, prieteni, rude, colegi. Între invitaţi, oameni de artă, specialişti în arhitectură, în etnografie, muzeografi, cercetători etc.
Adriana Scripcariu le-a mulţumit tuturor pentru prezenţă şi celor care au sprijinit acest „cel mai important proiect editorial al nostru, de până acum”.
Apoi, au vorbit trei invitaţi speciali: Ioana Popescu, etnolog, dir. de cercetare la Muzeul Ţăranului Român; Ştefan Bâlici, arhitect, dir. gen. al Institutului Naţional al Patrimoniului; Şerban Sturdza, arhitect, fost preşed. al Ordinului Arhitecţilor, membru corespondent al Academiei Române.
Aceştia şi-au spus opiniile despre semnificaţia specială a cărţii, forţa evocatoare a exemplelor cuprinse, dimensiunile ample ale documentării şi valorile educative, remarcabil însumate.
