Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României și Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului au sfințit pictura și au dat binecuvântarea celui mai măreț, mai frumos și mai impunător locaș de cult ortodox din lume
Un moment istoric pentru români, de înălțare spirituală și de unitate națională a avut loc duminică, 26 octombrie, când pictura Catedralei Naționale a fost sfințită de un sobor grandios, alcătuit din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. Ceremonia, condusă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, și de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a dăruit românilor un lăcaș de rugăciune și închinare impresionant prin frumusețe, rezistență și simbolism istoric. Evenimentul a reunit cei mai înalți ierarhi, clerici, oficiali și tineri din întreaga lume ortodoxă, deschizând o nouă etapă în viața spirituală a României.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 777
Președintele României, Nicușor Dan și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se numără printre oficialitățile care au asistat la momentul istoric alături de zeci de mii de credincioși veniți din toată țara. Ideea construirii unei catedrale reprezentative pentru întreaga națiune română s-a născut încă din secolul al XIX-lea. Printre primii intelectuali care au susținut-o s-au numărat Mihai Eminescu și Ioan Slavici, care, după Războiul de Independență din 1877–1878, au propus ridicarea unui lăcaș monumental de mulțumire adus lui Dumnezeu pentru izbăvirea și unitatea neamului românesc. În 1884, Regele Carol I a promulgat Legea nr. 1750 privind construirea ”Bisericii Catedrale din București”, însă contextul istoric și economic a amânat de mai multe ori punerea în practică a acestui proiect. După Marea Unire din 1918, Patriarhul Miron Cristea a reluat demersurile, iar în 1929 s-a sfințit locul viitoarei catedrale. Totuși, criza economică și războaiele mondiale au întârziat împlinirea visului generațiilor de români. Abia în epoca contemporană, Patriarhii Teoctist și Daniel au reușit să readucă proiectul în prim-plan. În anul 2005 a fost stabilit amplasamentul final, pe dealul Arsenalului, în apropierea Casei Poporului, loc simbolic, ales ca o ”lumină de Înviere” pentru bisericile demolate în timpul regimului comunist. În 29 noiembrie 2007, la scurt timp după Întronizarea sa, Preafericitul Părinte Daniel a pus piatra de temelie a Catedralei Naționale. Lucrările au început efectiv în 2010, iar în 24 octombrie 2011 a fost sfințit Paraclisul Catedralei, moment în care a fost adus din Grecia Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Construcția monumentală a fost gândită ca o basilică latino-bizantină cu expresie românească, o punte între Răsărit și Apus, între trecut și viitor. În 2013, după finalizarea infrastructurii, s-a ridicat corpul principal al edificiului, având o înălțime de 45 de metri la nivelul naosului. Altarul a fost sfințit la 25 noiembrie 2018, de către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, autoritatea spirituală supremă a Ortodoxiei în întreaga lume și Patriarhul Daniel, ca omagiu adus eroilor neamului, în Anul Centenar al Marii Uniri. În altar au fost așezate moaște și lista cu peste 350.000 de nume de eroi români, transformând catedrala în cel mai mare monument dedicat eroilor naționali.
Arhitectura, continuitate între tradiție și modernitate
Catedrala Națională, cu o înălțime de 127 de metri, este cel mai înalt lăcaș de cult ortodox din lume. Arhitectura ei îmbină elemente bizantine și brâncovenești, într-o sinteză între tradiție și contemporaneitate. În subsolul edificiului se află o a doua biserică, un muzeu, o necropolă patriarhală și spații polivalente. La nivelul superior, vizitatorii pot urca până la cota +91 metri, într-un balcon panoramic care oferă o priveliște unică asupra Bucureștiului. Catedrala este prevăzută cu opt lifturi moderne și scări elicoidale, asigurând accesul persoanelor vârstnice și cu dizabilități. Acoperișul, realizat dintr-un aliaj special de cupru – TECU-GOLD, oferă o durată de viață de peste o sută de ani, rezistând intemperiilor. În vârf, o cruce metalică de șapte metri înălțime și șapte tone domină cerul Capitalei, fiind montată în aprilie 2025 printr-o operațiune tehnică spectaculoasă.
Pictura și frumusețea spirituală
Interiorul catedralei impresionează prin pictura în mozaic de proporții monumentale, realizată cu tehnică modernă, dar în spiritul artei bizantine tradiționale. Capodopera ansamblului iconografic, icoana Mântuitorului ”Atotțiitorul” din turla Pantocrator este formată din 2.400 kg de piese de mozaic aduse din Italia și a fost montată la peste 100 de metri înălțime. Candelabrele uriașe din alamă masivă, unele de șapte metri diametru, luminează întregul lăcaș de închinare. Obiectele liturgice cum ar fi chivotul, vasele sfinte, raclele și candelele din argint au fost realizate în atelierele Patriarhiei Române, în stil brâncovenesc. În concepția Preafreicitului Părinte Patriarh Daniel, Catedrala Națională este un simbol al unității și al bucuriei de a fi împreună cu Dumnezeu și cu semenii. Construită pe un spațiu ce, privit de sus, are forma unui potir, catedrala cheamă la împărtășirea credinței, la solidaritate și la recunoștință. Fiecare detaliu arhitectural, de la numărul ferestrelor până la dimensiunile turlelor are o semnificație teologică aparte. Nimic nu este întâmplător, ci poartă un mesaj: rezistența prin credință și frumusețe exprimată prin jertfă și speranță. ”Mulțumim Sanctității Sale care ne-a onorat cu prezenta și alături de care am săvârșit slujba de sfințire a Catedralei Naționale. Prezența Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, atât la sfințirea altarului Catedralei Naționale din București, în anul 2018, cât și anul acesta, 2025, la sfințirea picturii acesteia, este o mărturie a unității în Ortodoxie și a sprijinului constant al Patriarhiei Ecumenice pentru libertatea administrativă și demnitatea Bisericilor locale. Dragostea de sfinți a Sanctității Sale apropie mai mult Bisericile Ortodoxe surori, iar prin cei patru cuvioși români, Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu și Sfinții Cuvioși Petroniu, Nifon și Nectarie Protopsaltul de la Prodromu, pe care Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice i-a inclus în sinaxarul Bisericii anul acesta, 2025, în ședințele de lucru din luna august și luna octombrie, ne oferă modele concrete de comuniune și cooperare în Domnul nostru Iisus Hristos. Mulțumim tuturor membrilor din delegația Patriarhiei Ecumenice, aflați la București în aceste zile istorice din viața Bisericii Ortodoxe Române. Mulțumim cuvioșilor părinți aghioriți că au dat mărturie despre viața și minunile sfinților cuvioși români din Muntele Athos, recent proclamați sfinți de Patriarhia Ecumenică. În semn de recunoștință, Chiliei Sfântul Gheorghe – Colciu îi oferim o raclă de argint aurit pentru moaștele Sfântului Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu, iar Schitului românesc Prodromu îi oferim o raclă de argint aurit pentru moaștele Sfântului Cuvios Petroniu de la Prodromu. Mulțumiri deosebite aducem înaltelor autorități de stat române pentru sprijinul administrativ și financiar acordat la construirea Catedralei Mântuirii Neamului: Guvernelor României din perioada anilor 2011-2025, Primăriei Municipiului București, altor primării din Capitală și din țară, precum și unor Consilii județene. De asemenea, mulțumim tuturor binefăcătorilor şi sponsorilor, donatorilor anonimi și celor care au cerut să fie pomeniți la Sfântul Altar cu familiile lor, pentru sprijinul acordat de aceștia în împlinirea acestui ideal românesc, în acest an plin de semnificații, al Centenarului Patriarhiei Române”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Denumită și Catedrala Mântuirii Neamului, aceasta are hramurile Înălțarea Domnului, simbolizând legătura dintre jertfa Mântuitorului și jertfa eroilor neamului românesc și Sfântul Andrei, apostolul care a adus creștinismul pe teritoriul actual al României și care este considerat ocrotitorul spiritual al țării noastre.
O catedrală pentru generațiile viitoare
”Ne bucurăm pentru recenta canonizare de către Patriarhia Ecumenică a patru Cuvioși aghioriți de neam român, precum și pentru cele două aniversări istorice din Biserica Ortodoxă a României”, a spus Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, referindu-se la faptul că Biserica Ortodoxă Română celebrează anul acesta 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de ridicare la rangul de Patriarhie. Catedrala Națională este, așadar, locul de rugăciune și centrul de coeziune spirituală și culturală. Ea va găzdui ceremonii naționale, comemorări, congrese și întâlniri ale tinerilor ortodocși din întreaga lume. Construită într-o epocă de frământări economice și sociale, aceasta este o dovadă a credinței și a puterii de rezistență a poporului român, un edificiu care unește trecutul, prezentul și viitorul într-o emblemă a spiritualității naționale. Așa cum spune Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul BOR, ”Catedrala Mântuirii Neamului este o necesitate liturgică, un simbol al cooperării și comuniunii la nivel național și o îmbogățire a patrimoniului cultural-religios al României”. Prin frumusețea ei monumentală și mesajul profund pe care îl transmite, Catedrala Națională rămâne o ”Evanghelie vizuală”, o predică a credinței și a unității poporului român, ridicată din piatra speranței și a iubirii de țară și de neam.
