@ Investiția ar urma să dezvolte serviciile ambulatorii, intervenția timpurie, consilierea, tratamentul și sprijinul pentru recuperarea persoanelor afectate de comportamente adictive
@ În locul unei abordări limitate la episoadele acute și spitalizare, centrul ar permite monitorizarea pacientului pe termen mai lung, continuitatea tratamentului și intervenții coordonate ale medicului psihiatru, psihologului, psihoterapeutului, asistentului medical, asistentului social și ale celorlalți specialiști implicați
După investițiile care au schimbat radical imaginea Spitalului de Psihiatrie ”Eftimie
Diamandescu” din Bălăceanca, comuna Cernica, unitatea pregătește un nou pas important:
construirea, cu fonduri europene, a unui centru modern destinat prevenirii și tratării adicțiilor. Propunerea înființării centrului beneficiază de susținerea președintelui Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, care promovează constant atragerea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din județ. În ultimii ani, Consiliul Județean Ilfov a derulat și sprijinit numeroase investiții în domeniul sănătății, obiectivul fiind extinderea accesului ilfovenilor la servicii medicale moderne și de calitate.
Spitalul ”Eftimie Diamandescu” are experiență în psihiatria adulților, servicii de urgență
psihiatrică, ambulatoriu integrat, staționar de zi, evaluare psihiatrică și psihologică, asistență socială și servicii de recuperare, iar noul centru ar completa această experiență cu o infrastructură special concepută pentru servicii ambulatorii, prevenție, monitorizare și recuperare în comunitate. Astfel, spitalul ar putea dezvolta un traseu mai coerent între intervenția de urgență, internare, consultația ambulatorie, consiliere și sprijinul acordat după externare.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 814, ediția print
În urmă cu doar câțiva ani, poate că puțini și-ar fi imaginat că Spitalul de Psihiatrie ”Eftimie Diamandescu” din Bălăceanca va deveni unul dintre exemplele de modernizare din sistemul sanitar românesc. În mandatul actualului manager, Tănase Stoica, unitatea a trecut printr-o transformare profundă: saloanele și spațiile medicale au fost renovate, au fost introduse sisteme digitale moderne, au fost dezvoltate servicii noi, a fost achiziționată aparatură medicală modernă și, în prezent, este în plină desfășurare construcția unui ambulatoriu integrat.
Planurile nu se opresc aici și, în această perioadă, spitalul pregătește depunerea unui proiect european prin Programul Sănătate, prin care intenționează să construiască un centru dedicat prevenirii și tratării adicțiilor. Dacă proiectul va obține finanțare, noua structură va completa serviciile medicale existente și va deveni singurul centru specializat din regiunea București-Ilfov, răspunzând unei nevoi medicale aflate într-o continuă creștere. Este important de precizat că proiectul se află în faza de pregătire, iar investiția ar putea să devină realitate doar după evaluarea și aprobarea cererii de finanțare.
Alcoolul rămâne cea mai importantă adicție
În spațiul public, atunci când se vorbește despre adicții, discuția se concentrează aproape exclusiv asupra drogurilor. În realitate însă, medicii psihiatri atrag atenția că cea mai frecventă și mai dificilă dependență pe care o tratează rămâne alcoolul. La Spitalul ”Eftimie Diamandescu” funcționează deja o secție dedicată pacienților cu tulburări generate de
consumul de alcool, iar specialiștii spun că numărul cazurilor este constant ridicat. Și dacă, consumul excesiv de alcool este încă privit, în multe familii, ca un simplu obicei sau ca o problemă de voință, medicina spune altceva. Dependența de alcool este o boală cronică, recunoscută la nivel internațional, care modifică funcționarea creierului și afectează întregul organism.
Ea nu înseamnă doar consum repetat, ci pierderea controlului, apariția sevrajului și imposibilitatea de a întrerupe băutura fără sprijin medical. Din acest motiv, tratamentul nu poate însemna doar câteva zile de internare sau o simplă dezintoxicare.
Recuperarea presupune monitorizare, psihoterapie, sprijin pentru familie și urmărirea pacientului pe termen lung, astfel încât riscul recăderii să fie cât mai redus.
Un centru gândit pentru recuperare, nu doar pentru criză
Centrul pe care spitalul intenționează să îl realizeze ar urma să ofere servicii în regim ambulatoriu, astfel încât pacienții să poată primi ajutor înainte ca situația să se transforme într-o urgență medicală. Modelul propus pune accent pe continuitatea tratamentului și pe colaborarea unei echipe multidisciplinare formate din medici psihiatri, psihologi,
psihoterapeuți, asistenți medicali și asistenți sociali. Pacienții ar putea beneficia de evaluări psihiatrice și psihologice, stabilirea tratamentului, consiliere individuală și de familie, psihoterapie, intervenții pentru prevenirea recăderilor, precum și servicii sociale care să faciliteze reintegrarea în comunitate. De asemenea, centrul ar urma să desfășoare activități de prevenție și educație pentru sănătate, dedicate atât persoanelor aflate la risc, cât și familiilor acestora.
Un proiect european pentru o nevoie reală
Inițiativa este pregătită în cadrul apelului european destinat investițiilor în infrastructura centrelor de sănătate mintală și pentru prevenirea și tratarea adicțiilor. Programul finanțează construcția și dotarea unor centre moderne, precum și dezvoltarea infrastructurii digitale necesare funcționării acestora. În cazul regiunii București–Ilfov, valoarea maximă
eligibilă a unui proiect este de aproximativ 753.000 de euro, însă bugetul final al investiției va fi stabilit odată cu documentația tehnico-economică. Potrivit ghidului solicitantului, fiecare proiect trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura minimum 2.303 prezentări anual în cadrul serviciilor de sănătate mintală și tratare a adicțiilor. Este vorba despre
prezentări medicale și nu despre același număr de pacienți, deoarece o persoană poate beneficia de mai multe consultații și intervenții într-un an.
De la internare la recuperare
Experiența medicilor de la Bălăceanca arată că succesul tratamentului depinde în mare măsură de ceea ce se întâmplă după externare. ”Mulți pacienți reușesc să depășească perioada de sevraj, însă fără monitorizare și sprijin psihologic riscul recăderii rămâne ridicat. Viitorul centru ar crea tocmai această verigă lipsă dintre internare și viața de zi
cu zi. Pacienții ar putea reveni periodic pentru consultații, ședințe de psihoterapie, evaluări și consiliere, iar echipa medicală ar putea interveni rapid atunci când apar primele semne ale unei recăderi. În același timp, familiile ar primi sprijin și informații pentru a înțelege mai bine boala și pentru a contribui la procesul de recuperare”, ne-a declarat lector univ. dr. psih. Eliza Nicolaescu, de la Spitalul ”Eftimie Diamandescu”.
O schimbare de perspectivă
Dincolo de investiția în sine, proiectul urmărește și schimbarea modului în care societatea privește adicțiile. Dependența nu este un eșec personal și nici o lipsă de caracter. Este o afecțiune medicală complexă, influențată de factori biologici, psihologici și sociali, care necesită tratament și continuitate a îngrijirii. Pentru medicii de la Bălăceanca, fiecare pacient reprezintă mai mult decât un diagnostic. În spatele fiecărei internări există o familie, un loc de muncă pierdut, relații afectate și o viață care poate fi reconstruită dacă intervenția are loc la timp.
Dacă proiectul la care facem referire va fi declarat eligibil și va obține finanțare europeană, Bălăceanca ar putea găzdui cel mai modern centru dedicat adicțiilor din regiunea București–Ilfov, oferind nu doar tratament, ci și o șansă reală la recuperare pentru mii de persoane care astăzi se luptă, în tăcere, cu adicțiile. Și, cum precizam deja, deși dependența de alcool rămâne cea mai frecventă problemă întâlnită de medicii psihiatri de la
Bălăceanca, specialiștii atrag atenția că tabloul adicțiilor este mult mai complex. În ultimii ani, tot mai mulți pacienți ajung în cabinetele de psihiatrie și psihologie din cauza altor comportamente compulsive care le afectează profund viața personală, profesională și relațiile de familie. Printre acestea se numără, de exemplu, dependența de jocurile de noroc, o afecțiune recunoscută oficial în clasificările internaționale ale bolilor psihice. Deși nu implică o substanță, efectele sunt adesea la fel de devastatoare. Pierderea controlului asupra impulsului de a juca poate duce la datorii uriașe, destrămarea familiilor,
depresie, anxietate și, în cazurile severe, chiar la tentative de suicid. Mulți pacienți continuă să joace nu pentru câștig, ci pentru senzația pe care o produce jocul sau din dorința de a recupera pierderile, intrând astfel într-un cerc vicios extrem de greu de întrerupt fără ajutor specializat.
Există apoi dependențele de medicamente, în special de sedative, anxiolitice sau somnifere administrate inițial la recomandarea medicului, dar utilizate ulterior în afara indicațiilor terapeutice. În astfel de situații, organismul dezvoltă toleranță, iar oprirea bruscă a tratamentului poate produce simptome severe de sevraj, motiv pentru care recuperarea
trebuie realizată exclusiv sub supraveghere medicală.
Specialiștii vorbesc și despre adicțiile comportamentale, precum utilizarea compulsivă a internetului, a rețelelor sociale sau a jocurilor video. Acestea afectează mai ales adolescenții și adulții tineri, ducând la izolare socială, tulburări de somn, scăderea performanțelor școlare sau profesionale și dificultăți în menținerea relațiilor interpersonale. Deși sunt diferite de dependențele produse de substanțe, mecanismele psihologice și neurologice implicate sunt asemănătoare și necesită intervenții terapeutice adaptate.
Acesta este și unul dintre argumentele care stau la baza proiectului pregătit de Spitalul de Psihiatrie „Eftimie Diamandescu”. Viitorul centru nu ar urma să fie doar un loc în care pacienții sunt tratați în momentul unei crize, ci o structură modernă de sănătate mintală, în care evaluarea, tratamentul, psihoterapia, consilierea și monitorizarea să fie adaptate fiecărui tip de dependență și fiecărei persoane în parte. Pentru că, indiferent dacă vorbim despre alcool, jocuri de noroc sau dependența de medicamente, cheia recuperării rămâne aceeași: intervenția timpurie, continuitatea îngrijirii și o echipă multidisciplinară care să trateze nu doar simptomul, ci întreaga poveste din spatele adicției.
