În sala de kinetoterapie se aud râsete. Exercițiile sunt transformate în joacă, iar fiecare mișcare reușită este întâmpinată cu încurajări. În cabinetul de logopedie, un copil repetă silabe împreună cu terapeutul, în timp ce, pe hol, părinții schimbă impresii despre micile victorii pe care, poate, doar ei și specialiștii le observă: un cuvânt rostit mai clar, un pas făcut cu mai multă siguranță, o îmbrățișare oferită fără teamă. Pentru cei mai mulți oameni sunt gesturi obișnuite. Pentru familiile acestor copii, ele înseamnă luni de muncă, răbdare și speranță.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 814 
Sunt gesturi aparent mărunte, dar care pentru familiile copiilor cu dizabilități înseamnă enorm. Fiecare progres al acestora este rezultatul unui drum lung, presărat cu terapii, răbdare, multă speranță și mult efort financiar.
Din această primăvară, pentru 42 de copii din comuna Vidra și familiile lor, acest drum a devenit puțin mai ușor. Centrul de zi de recuperare pentru copii cu dizabilități și-a deschis porțile, oferind gratuit servicii integrate de recuperare și sprijin, într-un spațiu modern, construit special pentru nevoile lor. Mai mult decât o investiție în infrastructură, centrul
reprezintă o investiție în șansa unor copii de a se dezvolta în propria comunitate, aproape de familie și de oamenii care le sunt alături zi de zi.
O comunitate mai incluzivă
Ridicat printr-o investiție de aproape 2,73 milioane de lei, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, proiectul este rezultatul parteneriatului dintre Primăria comunei Vidra și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov. Noua clădire găzduiește cabinete de kinetoterapie, logopedie, psihologie și psihoterapie, cabinet medical, săli pentru activități educative și spații adaptate copiilor cu diferite tipuri de dizabilități.
Cei 42 de copii incluși în primul ”grup țintă” de beneficiari au vârste cuprinse între 3 și 18 ani și provin din familii aflate în situații vulnerabile. Majoritatea sunt copii cu dizabilități (24), dar programul se adresează și copiilor de etnie romă (6), celor proveniți din familii beneficiare de venit minim de incluziune (7), copiilor aflați în risc de abandon școlar (4) sau celor din sistemul de protecție specială (1). Fiecare beneficiază de un plan individualizat de intervenție, adaptat nevoilor sale.
Recuperarea înseamnă kinetoterapie, logopedie, consiliere psihologică, psihoterapie, asistență medicală și activități educative, toate oferite gratuit.
Coordonatoarea centrului, Corina Bălăcescu, spune că ”nu există două povești la fel și nici două parcursuri identice.
Pentru fiecare copil stabilim obiective realiste și lucrăm pas cu pas, împreună cu familia. Recuperarea nu înseamnă doar orele petrecute în cabinet, ci și ceea ce se întâmplă acasă, în comunitate și la școală. De aceea încercăm să fim alături și de părinți, nu doar de copii”.
Mai mult decât terapie
Așadar, în centrul de la Vidra, recuperarea nu se rezumă la exerciții și ședințe individuale. Copiii învață să comunice, să descopere lumea din jurul lor. În doar câteva luni de la deschidere, au participat la ateliere creative, au sărbătorit Ziua – Copilului, s-au aniversat și au mers împreună într-o vizită la muzeu, în București, transportul fiind asigurat de Primăria Vidra. Pentru mulți dintre ei, astfel de experiențe sunt la fel de importante ca orele de recuperare. Ieșirile în comunitate îi ajută să câștige încredere, să socializeze și să își dezvolte autonomia într-un mediu sigur.
Atmosfera este una de familie. Terapeuții îi cunosc pe copii pe nume, le urmăresc evoluția și îi încurajează la fiecare pas. Iar părinții spun că, dincolo de terapii, au găsit aici un loc în care se simt înțeleși și sprijiniți.
Un sprijin pentru întreaga familie
Atunci când un copil este diagnosticat cu o dizabilitate, provocările nu se opresc la cabinetul medicului. Viața întregii familii se schimbă. Programul zilnic începe să graviteze în jurul terapiilor, al consultațiilor și al exercițiilor care trebuie continuate și acasă. Părinții devin, fără să își dorească, terapeuți, psihologi și cei mai mari susținători ai propriilor copii.
De aceea, un centru de recuperare nu înseamnă doar servicii medicale sau educaționale. Înseamnă și un loc în care părinții găsesc răspunsuri, sprijin și oameni care le înțeleg parcursul.
În cadrul centrului din Vidra, specialiștii lucrează permanent și cu familiile beneficiarilor. Părinții sunt implicați în stabilirea obiectivelor de recuperare și primesc recomandări pentru activitățile care pot continua acasă, astfel încât progresele făcute în timpul ședințelor să fie consolidate în viața de zi cu zi.
O nevoie reală, confirmată de cifre
În județul Ilfov erau înregistrați, la începutul anului 2024, peste 1.800 de copii încadrați în grad de handicap. Și familii care încercau, zi de zi, să le ofere acestor copii șansa unei dezvoltări cât mai apropiate de normalitate. ”Zilnic, familiile acestor copii se gândesc la recuperare, la integrarea în școală și în societate și la viitorul copiilor lor”, declara președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, la lansarea proiectului centrului de la Vidra.
În acest context, așadar, vorbim despre o nevoie reală a comunității – un serviciu social integrat, construit pentru a oferi copiilor și familiilor lor continuitate, stabilitate și sprijin pe termen lung.
Primarul comunei Vidra, Marian Tudor, spunea, încă din faza de implementare a proiectului, că ”dezvoltarea unei comunități nu înseamnă doar infrastructură rutieră sau utilități, ci și servicii dedicate celor mai vulnerabili membri ai săi”. Iar Centrul de zi este una dintre investițiile prin care administrația locală și-a propus să răspundă concret nevoilor familiilor din comună.
Recuperarea înseamnă și bucuria de a fi copil
În doar câteva luni de funcționare, centrul a devenit un loc în care copiii nu vin doar pentru terapii. Vin pentru activități care îi ajută să socializeze, să își facă prieteni și să își dezvolte încrederea în propriile forțe.
Printre părinții din localitate care au trecut pragul Centrului se află și artista Cristina Bălan, mama a doi copii diagnosticați cu sindrom Down. Impresionată, aceasta a vorbit pe pagina sa de Facebook despre importanța existenței unui astfel de centru și despre sprijinul pe care îl oferă familiilor. Mesajul său a avut o rezonanță aparte, deoarece vine din
experiența unei mame care cunoaște foarte bine câtă muncă, răbdare și implicare presupune recuperarea unui copil cu nevoi speciale. De-a lungul anilor, Cristina Bălan a atras atenția că recuperarea nu poate fi privită ca o cheltuială, ci ca o investiție în viitorul copilului. Tocmai de aceea, existența unor servicii gratuite și accesibile în comunitate reprezintă un sprijin esențial pentru familii și o șansă reală la incluziune.
Investiții care schimbă destine
Există proiecte care pot fi măsurate în metri pătrați construiți, în valoarea investiției sau în termene de execuție. Și există proiecte a căror adevărată valoare nu poate fi trecută într-un raport.
Centrul de zi de recuperare pentru copii cu dizabilități din Vidra face parte din cea de-a doua categorie. Aici, succesul nu se măsoară în cifre, ci în momente care pentru alții ar putea părea obișnuite: primul cuvânt rostit clar, primul desen realizat fără ajutor, primul joc împărțit cu alți copii sau primul zâmbet al unui părinte care începe să creadă că
viitorul poate fi puțin mai luminos. Pentru copiii primului ”grup țintă”, centrul înseamnă șansa de a-și dezvolta potențialul într-un mediu sigur și prietenos. Pentru părinții lor, înseamnă sprijin, încredere și sentimentul că nu sunt singuri. Iar pentru comuna Vidra, acest centru este dovada că investițiile în servicii sociale pot schimba nu doar statistici, ci destine. Pentru că cea mai valoroasă investiție pe care o poate face o comunitate este aceea în oameni. Iar atunci când beneficiarii sunt copiii, câștigul se răsfrânge asupra întregii comunități, construind un viitor mai solidar, mai incluziv și mai demn.
