Realizarea Strategiei de Dezvoltare a județului Ilfov „Orizont 2020” a ajuns în faza primei întâlniri consultative, ocazie în care actorii implicați au avut posibilitatea să-și exprime propriile opinii legate de acest subiect, în fața consultantului care a câștigat licitația pentru realizarea Strategiei, GEA Strategy & Consulting, președintelui Consiliului Județean Ilfov (CJI), Marian Petrache, a șefului Agenției de Dezvoltare Regională București-Ilfov, Dan Nicula, dar și a arhitectului șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

“Este pentru prima dată când Ilfov își face o strategie de dezvoltare. Aceasta ne va indica oportunitățile locale și care sunt prioritățile noastre. De aceea, va trebui să fim atenți și să identificăm corect problemele care există, la nivelul fiecărei administrații”, a explicat președintele CJI.

Expansiune teritorială

Pentru factorii caracteristici principali ai județului, privind dezvoltarea teritorială, datele culese au indicat extinderea semnificativă a orașelor din Ilfov – suprafața intravilană crescând cu 55,92% în perioada 2006-2011, reprezentând 12,01% din suprafața totală a județului, dar și faptul că, expansiunea urbană nu a luat în considerare aspecte importante referitoare la calitatea condițiilor de locuit, precum, reducerea semnificativă a suprafețelor spațiilor verzi – pentru cele 8 orașe din județ media schimbărilor fiind de 50,43%, ceea ce înseamnă o reducere de la 230 ha în 2006 la 114 ha în 2011. În mediu urban uniform s-a dezvoltat cu o funcție majoritar rezidențială – o comunitate de tip “dormitor”. Toate aceste concluzii sunt valabile și pentru mediul rural din județ – unde numărul de locuințe existente a crescut cu 17,03% în perioada 2006-2011.

Populație în creștere

Legat de aspectele sociale și calitatea vieții, consultantul a identificat faptul că, numărul populației este în creștere cu 3% pe an, județul prezentând spor natural pozitiv (1%/an) și, de asemenea, spor migrator pozitiv (cel mai ridicat din țară, între 5.000 și 15.000 de persoane). S-a remarcat interacțiunea puternică cu infrastructura socială din București, pentru educație, sănătate etc. Rata de ocupare a ilfovenilor este relativ ridicată (70% față de 60% la nivel național) și a fost remarcată apariția soluțiilor private la nevoile sociale ale populației – grădinițe, școli, clinici și spitale, cămine de bătrâni etc. Spre exemplu, județul Ilfov are, ca unități particulare de învățământ – 30 de unități preșcolare, 18 de ciclu primar, 5 de ciclu gimnazial, 1 liceu privat și 2 unități postliceale.

Nu se poate Ilfov fără Capitală sau Capitala fără Ilfov!

Referitor la economia județului, datele au indicat un sector al IMM-urilor concentrat în special în imediata apropiere a Capitalei (cea mai mare densitate la mia de locuitori fiind remarcată pentru Voluntari), dar și existența unor domenii economice influențate de proximitatea unei piețe extinse și factori de muncă mai accesibili relativ ca în București (teren/forță de muncă): de exemplu – logistică, firme de pază. De asemenea, există insule de concentrare/competitivitate, la Otopeni – pentru transporturi aeriene, dar și sectoare conexe, la Buftea, pentru industria cinematografică, sau la Măgurele, pentru cercetare în tehnologii înalte. Dar, sunt și zone de slabă dezvoltare economică (N-E județului). De aceea, trebuie avut în vedere că: o arie funcțională economică nu ține de bariere administrative, că cele mai multe întreprinderi/sectoare economice au o legătură strânsă cu mediul de afaceri din București, că este imposibil (și indezirabil) de gândit economia ilfoveană separat de cea a Bucureștiului și că există disparități semnificative intrajudețene în dezvoltarea mediului de afaceri.

Agricultură de subzistență

În ceea ce privește exploa­tațiile agricole individuale, datele au indicat că acestea acoperă 36.55% din suprafața agricolă utilizată, iar media unei exploatații este de 0.70 ha, deci agricultura este una de subzistență. Sectorul antrenează 21% din populația ocupată la nivel de județ, prezența semnificativă fiind pe categoria legume și fructe. Industria conexă agriculturii reprezintă industria prelucrătoare (20% din forța de muncă din județ).

Potențial turistic

Pentru turism și agrement, potențialul este unul important, dacă se ține cont de bazinul de atracție de 1,9 milioane de locuitori cu putere de cumpărare ridicată. Activitățile de turism/agrement ce pot aduce dezvoltarea județului sunt cele legate de pescuit, sporturi nautice, aviație, golf, echitație, parcuri tematice, baze sportive, zone cu funcțiuni balneare (Snagov) etc.

Mobilitate redusă

În ceea ce privește infrastructura și echiparea teritoriului – se remarcă un grad de conectivitate ridicat al județului, prin aeroportul Henri Coandă și principalul nod de autostrăzi din România și o densitate a reţelei rutiere şi feroviare peste media pe ţară. Cu toate acestea, gradul de mobilitate al județului este unul redus. Lipsește transportul public la nivel metropolitan, nu este utilizată la capacitate maximă calea ferată-linia de centură, nu există o şosea de centură pentru devierea traficului greu în unele oraşe (Buftea) și lipsește intermodalitatea la toate nivelurile: autovehicul – transport în comun (TC), TC-TC, biciclete-TC.

Apă cu diferență

S-a identificat, de asemenea, o dezvoltarea redusă și disparități semnificative între localități pentru sistemul de alimentare cu apă şi canalizare. Lungimea de distribuţie apă potabilă pe cap de locuitor a ajuns în 2011 la 1,7 m/locuitor, sub media ţării de 3 m/locuitor. Lungimea reţelei de canalizare pe cap de locuitor în judeţul Ilfov a ajuns în 2011 la 1,4 m/locuitor, peste media ţării de 1,08 m/locuitor.

Fără poluare în județul Ilfov

Pentru capitolul de mediul şi infrastructură de mediu – există relativ puține unități economice puternic poluatoare și există arii naturale protejate și de interes național în nordul și estul județului. Lipsesc însă proiectele de gestiune a resurselor naturale (păduri/lacuri/lunci) și s-a constatat o capitalizare redusă a lor. Nu în ultimul rând, dotarea cu instalații de alimentare cu apă și canalizare este insuficientă, la fel ca și capacitatea de epurare a apelor uzate și capacitatea de colectare selectivă și prelucrare a deșeurilor.

 

PE ACEEASI TEMA