Colegiul Prefectural Ilfov, în Pădurea Pustnicu
⬤ Regenerarea pădurii și importanța asigurării pazei fondului forestier, subiecte de interes, pe Ordinea de zi
Prima ședință a Colegiului Prefectural Ilfov, condusă de noul prefect al județului, Mihai Niță, a avut loc, la sfârșitul săptămânii trecute, pe ”câmpul de împădurire Pustnicu”. Momentul și locul au fost alese de către Direcția Silvică Ilfov și Garda Forestieră București, pentru a marca debutul ”Lunii plantării arborilor – 15.03 – 15.04.2019”. Toți cei prezenți, conducerea Prefecturii Ilfov și reprezentanții deconcentratelor ilfovene au primit cazmale și au trecut la plantat cer, frasin, măr și sânger. Pentru ”unitatea amenajistică” în suprafață de 2,66 ha s-au pregătit 6.700 bucăți puieți/ha. Zona, parte a celui mai mare trup compact de pădure (alături de pădurea Cernica), din jurul Capitalei, a fost, până de curând, pădure, ajunsă la vârsta exploatabilității. A fost exploatată, curățată de cioate de la vechiul arboret, solul a fost pregătit cu freza, iar acum este reîmpădurită.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 444
”Din istoria acestor păduri este de semnalat perioada 1916-1918, marcată de intervenția trupelor de ocupație, care au contribuit la tăierea unor suprafețe extinse de păduri valoroase, iar ulterior acțiunile au fost repetate prin tăierile în crâng simplu și compus. În acest mod s-a ajuns ca structura unor păduri din Cernica și Pustnicu să fie diferită de cea normală, iar acum să o înlocuim prin plantarea puieților de stejar pedunculat și a altor specii valoroase de cireș, paltin, ulm, frasin, care vor asigura structuri apropiate tipului natural fundamental de pădure și reprezentative tipului stațional din zona forestieră de câmpie de la limita cu silvostepa”, ne-a precizat Constantin Bicu, reprezentant al Direcției Silvice Ilfov.
Pădurile gospodărite de Direcția Silvică (DS) Ilfov sunt administrate prin 3 ocoale silvice ce funcționează pe raza teritorială a 3 județe și a municipiului București: OS București (7.403 ha), OS Brănești (5.301 ha) și OS Snagov (10.569 ha). Un total de 23.273 ha, din care 19.426 ha fond forestier în proprietatatea statului. Suprafața pusă în posesie în baza legilor fondului funciar reprezintă 16,5%, respectiv 3.847 ha, din suprafața totală a fondului forestier din raza teritorial – administrativă a DS Ilfov. Întreaga suprafață administrată este încadrată la grupa I funcțională și îndeplinește funcția de protecție corespunzătoare categoriei de agrement – recreere. Aici se regăsesc toate tipurile de pădure specifice câmpiei forestiere, silvostepei și zăvoaielor de plop și salcie.
Anual, se împăduresc suprafețele libere
Conservarea pădurilor valoroase este țelul principal al administrării fondului forestier, cu atât mai mult cu cât extinderea suprafețelor împădurite este aproape imposibil de realizat în această zonă a țării, deficitară în păduri. În paralel, spun specialiștii DS Ilfov, preocuparea pentru înlocuirea arboretelor necorespunzătoare tipului natural de pădure este permanentă, prin înființarea plantațiilor cu stejar pedunculat sau obținerea regenerărilor naturale cu semințiș de stejar pedunculat, care frecvent atinge la maturitate înălțimi de 30-35 m, diametre de 1-2 m, iar rădăcinile care pătrund în adâncime, până la 8-10 m, determină rezistență deosebită la doborâturile de vânt, stejarul fiind specia indigenă afectată cel mai puțin de fenomene meteorologice extreme. În acest context, în fiecare an se împăduresc suprafețele libere, este înlocuit arboretele necorespunzător și se înființează plantații noi. Anul trecut, DS Ilfov a regenerat natural arboretele pe o suprafață de 74 ha și artificial pe 21 ha, iar în perioada scursă de la începutul acestui an, o suprafață totală de 25 ha: 15 ha regenerări naturale și 10 ha regenerări artificiale.
Puieți de Cozieni
Puieții plantați sunt produși în Pepiniera Cozieni, în suprafață de 1.030 ari, din cadrul OS Brănești și în pepinierele cantonale din OS București și OS Snagov, unde se obțin anual peste 500.000 de puieți forestieri apți de plantat și-n curs de dezvoltare, dar și un număr însemnat de puieți ornamentali din specii de foioase și rășinoase, solicitați de diverse entități și persoane fizice pentru promovarea spațiilor verzi din aglomerațiile urbane. De altfel, la Pepiniera Cozieni, în ultimii ani s-au procurat butași înrădăcinați de rășinoase în diferite varietăți din speciile Chamaecyparis, Juniperus, Thuja occ. var Columna, Buxus, Biota etc., dar au fost efectuate și semănături cu sămânță de brad, achiziționată de la direcțiile silvice din zona de munte, pentru a se pune bazele diversificării ofertei de puieți ornamentali. Prin oferta de puieți ornamentali, în primul rând, dar și cea de puieți forestieri, care se realizează la Pepiniera Cozieni, se asigură anual circa 10% din producția silvică a OS Brănești. De asemenea, producerea de puieți ornamentali, dar și aclimatizarea de exemplare de brad, pin, molid și vânzarea acestora asigură profitabilitatea pepinierei, contrabalansând cheltuielile generate de producerea de puieți forestieri. Modelul a fost urmat și de celelalte două ocoale ale DS Ilfov – București și Snagov, unde s-a început extinderea producerii de puieți ornamentali, pentru a satisface mai îndeaproape cerințele pieței, reprezentată mai ales de cartierele de case nou construite în Capitală și Ilfov.
Creșterea suprafeței acoperite de păduri – misiune imposibilă
Cu toate acestea, demersurile pe care DS Ilfov le întreprinde pentru creșterea suprafeței fondului forestier din zona județului Ilfov și cea a municipiului București sunt extrem de dificile în disputa cu valoarea mare a terenurilor pe piața imobiliară și presiunea crescută a populației asupra acestora. În aceste condiții, ”Luna plantării arborilor”, consfințită prin Codul Silvic în perioada 15 martie – 15 aprilie a fiecărui an, are o importanță deosebită și este considerată o ”lună de sărbătoare” pentru pădure, în cadrul acțiunilor întreprinse acum făcându-se popularizarea și educarea oamenilor privind rolul și importanța pădurii. Se plantează sute de mii de puieți, la acțiuni participând elevii din școlile Capitalei și din Ilfov, dar și voluntari din ONG-uri, asociații și comunități locale, care au înțeles misiunea și realizează importanța pădurii în viața societății.
Paza bună a pădurilor trece primejdia rea!
DS Ilfov administrează, așa cum arătam anterior, 19.426 ha fond forestier proprietate publică a statului și asigură servicii silvice de pază pentru 2.086 ha din cele 3.653 ha păduri proprietate privată din raza Direcției (pentru diferența de 1.567 ha păduri proprietate privată proprietarii NU au încheiat contracte de pază/administrare cu DS Ilfov). În urma controalelor de fond efectuate în fiecare canton aflat în admistrarea DS ilfovene au fost constatate, în 2018, pagube: pentru pădurile proprietate publică a statului – în volumul arborilor tăiați ilegal – de 137 mc, o valoare de 42.860 lei, din aceste valori fiind justificați de personalul silvic 35 mc (o valoare de 17.897 lei), diferența de 102 mc și o valoare de 24.963 lei fiind imputată personalului silvic; pentru pădurile proprietate privată care au contracte de pază încheiate: volumul arborilor tăiați ilegal – 34 mc, în valoare de 13.997 lei, din acest volum a fost justificat de către personalul silvic 20 mc, cu o valoare de 9.422 lei, diferența de 14 mc și o valoare de 4.364 lei a fiind imputată personalului silvic.
Tot anul trecut, au fost efectuate 321 de acțiuni pe linie de pază a fondului forestier administrat și s-au întocmit 12 procese-verbale de constatare a contravențiilor silvice. În primele 3 luni ale anului 2010 au fost efectuate 39 de acțiuni pe linie de pază a fondului forestier administrat și au fost întocmite 2 procese verbale de infracțiune.
Ajutor pentru paza fondului forestier
Inspectorul șef Badea Marinescu, Garda Forestieră București (structură teritorială de specialitate, ce funcționează în subordinea Ministerului Apelor și Pădurilor, cu atribuții specifice de implementare și de control pe raza administrativă a 6 județe – Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Ialomița, Călărași, Constanța și în municipiul București), a făcut, la rândul său, o scurtă informare privind importanța asigurării pazei fondului forestier, conform normelor legale. Dar și asupra dificultăților apărute în identificarea proprietarilor și încheierea contractelor de prestări servicii silvice (paza pădurilor), acordarea sprijinului de minimis proprietarilor de pădure cu proprietăți mai mici sau egale cu 30 ha pentru asigurarea pazei pădurilor, preluarea în pază a suprafețelor de fond forestier cu proprietari neidentificați sau proprietari decedați pentru care nu s-a realizat succesiunea.
Astfel, s-a precizat că, începând cu 01.09.2017, Garda Forestieră București a emis decizii de nominalizare a ocoalelor silvice care urmau să înceapă preluarea, în condițiile prevăzute de Legea 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările și completarile ulterioare, a tuturor suprafețelor de fond forestier pentru care nu era asigurată administrarea/sau nu erau încheiate contracte pentru serviciile silvice. Ocoalele silvice nominalizate sunt obligate, la cererea deţinătorului de fond forestier, să asigure, pe bază de contract, serviciile silvice pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, aparţinând persoanelor fizice şi juridice. Pentru fondul forestier în suprafaţă de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, ocolul silvic va efectua un control de fond/va evalua, în condiţiile legii, eventualele pagube aduse fondului forestier și va sigura paza acestuia pe baza notei de constatare încheiată cu reprezentantul Gărzii Forestiere București. Potrivit reprezentantului acesteia, au fost identificați, pe toată raza de competență a instituției, în 2018, 50 de proprietari și s-au încheiat contracte de prestări servicii silvice/administrare pentru o suprafață de 150 ha. S-au întocmit împreună cu reprezentanții ocoalelor silvice acte de constatare în vederea asigurării serviciilor silvice pentru o suprafață totală de 3.010 ha, aproximativ 50% din totalul suprafețelor de fond forestier retrocedate/predate comisiilor locale de fond funciar, conform Legii 18/1991, care nu aveau asigurate administrarea/serviciile silvice.
Neconcordanța din acte sau lipsa acestora
Dificultățile întâmpinate în aplicarea prevederilor legale sunt legate de neconcordanțele dintre cadastrul forestier (amenajamentele silvice) și titlurile de proprietate/procesele verbale de punere în posesie, cu privire la amplasamentul fondului forestier retrocedat sau la mărimea acestor suprafețe; diferențele dintre suprafețele de fond forestier predate comisiilor locale, în special în baza Legii 18/1991 și suprafețele efectiv puse în posesie, ca fond forestier (s-au constatat situații de punere în posesie drept fânețe sau alte categorii de folosință); lipsa evidențelor, la unele primării, a documentelor privind suprafețele de fond forestier primite în baza protocoalelor de predare-primire încheiate cu ocoalele silvice (una dintre situații fiind dată, spre exemplu, de înființarea județului Ilfov); colaborarea foarte grea cu unele UAT în ceea ce privește oferirea datelor și informațiilor cu privire la proprietarii de fond forestier (numele și prenumele, CNP-ul, numărul și data documentului de proprietate).
Dăunători vs. prădători
Anual, o parte din arboretele DS Ilfov este afectat de dăunatorii biotici ai pădurilor, reprezentați prin câteva specii de insecte defoliatoare, iar agenții criptogamici constituie un pericol permanent pentru culturile din pepiniere și plantații. Însă DS Ilfov are o bună experiență în domeniul depistării, prognozei și combaterii acestor dăunători, concentrându-și eforturile pentru promovarea metodelor de combatere integrată și utilizare de substanțe biologice și bioactive.
Acest fapt a condus la rezultate pozitive, care au favorizat dezvoltarea în pădurile tratate a populațiilor de entomofagi (superparaziți și prădatori), capabile să mențină un echilibru balansat în ecosistemele forestiere prin acțiune directă asupra efectelor produse de principalii dăunatori ai speciilor forestiere. Anul trecut, 16.276 ha au fost infestate cu insecte care atacă frunzele, 8.619 ha cu insecte defoliatoare, 710 ha cu ciuperca Microsphaera alphitoides, care produce făinarea la speciile de cvercinee, 40 ha infestate cu Cerambyx cerdo – insecta care construiește galerii în lemnul de stejar, 284 ha au fost afectate de arsura cauzată de perioada îndelungată fără precipitații. Pentru 2019 au fost prognozate că vor fi infestate cu insecte defoliatoare 8.883 ha, suprafață care rămâne în zona de supraveghere.
