@ Date operative și provizorii analizate de Direcția Județeană de Statistică
Județul Ilfov și-a menținut în anul 2025 poziția printre cele mai dinamice și dezvoltate economii locale din România, continuând să atragă investiții, dezvoltări rezidențiale și afaceri noi. Datele operative și provizorii analizate de Direcția Județeană de Statistică și prezentate în cadrul Colegiului prefectural arată că județul rămâne unul dintre principalii poli de creștere economică ai țării, cu rezultate foarte bune în domenii precum comerțul, serviciile, investițiile, construcțiile, turismul și comerțul exterior. În același timp, industria a traversat o perioadă dificilă, marcată de scăderi semnificative ale producției și cifrei de afaceri.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 813, ediția print
La finalul anului 2024, în județul Ilfov funcționau 40.056 unități locale active, cu aproximativ 2.200 mai multe decât în anul precedent, ceea ce reprezintă o creștere de 5,8%. Județul ocupă locul al treilea la nivel național după București și Cluj, concentrând 5,4% din totalul firmelor active din România. Evoluția din ultimul deceniu este una spectaculoasă: dacă în anul 2015 existau aproximativ 19.700 de firme active, în prezent numărul acestora s-a dublat, fapt care confirmă atractivitatea economică ridicată a județului și extinderea continuă a zonei metropolitane București-Ilfov.
Structura mediului de afaceri este dominată de microîntreprinderi, care reprezintă peste 92% din totalul unităților economice. Întreprinderile mici au o pondere de 6,3%, cele mijlocii de 1,2%, iar companiile mari doar 0,2%. Cele mai multe firme activează în domeniul comerțului, care concentrează aproape 28,4% din total, urmat de activitățile profesionale, științifice și tehnice, construcții, transport și depozitare, precum și IT și comunicații. Cu 77 de firme la 1.000 de locuitori, Ilfov ocupă primul loc în România la densitatea unităților economice, depășind inclusiv municipiul București și județul Cluj. Acest indicator reflectă ritmul accelerat de dezvoltare economică și atractivitatea ridicată pentru investiții și afaceri noi. Companiile din județ au realizat în anul 2024 o cifră de afaceri totală de 189,3 miliarde lei, în creștere cu 10,7% față de anul anterior. Ilfov se situează astfel pe locul al doilea la nivel național după București și generează aproximativ 7% din cifra de afaceri totală a României. Comerțul continuă să fie principalul motor economic, cu peste 107 miliarde lei cifră de afaceri, urmat de servicii, industrie și construcții. Sectorul construcțiilor a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri, de aproximativ 15%, în timp ce serviciile au avansat cu aproape 20%, susținute de dezvoltarea logisticii, a activităților profesionale și a serviciilor IT.
Recul industrial într-un județ aflat în expansiune
În contrast cu celelalte domenii economice, industria a înregistrat un recul în 2025. Indicele producției industriale a scăzut cu 11,9% față de anul precedent, în condițiile în care media națională a consemnat o diminuare de numai 0,9%. Ilfov s-a clasat astfel pe unul dintre ultimele locuri la nivel național în privința evoluției producției industriale. Scăderea a fost influențată în special de industria prelucrătoare, care reprezintă aproape întreaga activitate industrială a județului. Cele mai severe diminuări s-au înregistrat în fabricarea băuturilor, industria lemnului, producția de echipamente electrice și industria materialelor nemetalice. Totuși, anumite ramuri industriale au continuat să evolueze pozitiv, precum industria alimentară, construcțiile metalice și producția de autovehicule și remorci. De asemenea, cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 9,2%, în timp ce la nivel național aceasta a crescut cu peste 3%.
PIB în creștere și investiții peste media națională
Produsul Intern Brut regional al județului Ilfov a atins în anul 2023 valoarea de 47,1 miliarde lei, ceea ce plasează județul pe locul 8 la nivel național. Raportat la populație, PIB-ul pe locuitor a ajuns la aproape 82.000 lei, nivel superior mediei naționale și apropiat de marile centre economice ale țării. Evoluția economică a județului este strâns legată de dezvoltarea zonei metropolitane București–Ilfov și de migrarea investițiilor către localitățile periurbane. Investițiile nete realizate în județ au crescut cu 16,2% față de anul precedent, ritm mult peste media națională. Valoarea totală a investițiilor a depășit 3,6 miliarde lei, iar peste jumătate dintre acestea au fost direcționate către lucrări de construcții noi. Aceste date confirmă ritmul ridicat de dezvoltare urbană și rezidențială din județ, precum și interesul ridicat al investitorilor pentru zona periurbană a Capitalei.
Dezvoltarea rezidențială transformă localitățile periurbane
Sectorul rezidențial continuă să reprezinte unul dintre cele mai importante motoare de dezvoltare ale județului. În anul 2025 au fost finalizate 7.932 de locuințe, cu 3,3% mai multe decât în anul anterior. Ilfov ocupă astfel locul al doilea în țară după București și concentrează peste 13% din totalul locuințelor terminate la nivel național. Dezvoltarea rezidențială este puternic orientată către localitățile periurbane precum Chiajna, Voluntari, Popești-Leordeni, Tunari și Bragadiru. Peste 60% dintre locuințele finalizate au fost construite în mediul rural, ceea ce evidențiază transformarea accelerată a comunelor din jurul Capitalei în zone urbane moderne. Ilfovul ocupă primul loc în România și în privința autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale. În anul 2025 au fost emise 3.610 autorizații, reprezentând aproape 10% din totalul național. Suprafața medie utilă a locuințelor construite a fost de aproximativ 390 metri pătrați, mult peste media națională, ceea ce reflectă orientarea către proiecte rezidențiale de dimensiuni mari și niveluri ridicate de confort.
Hub economic și turistic
Comerțul exterior a continuat să joace un rol esențial în economia județului. Exporturile realizate de companiile din Ilfov au crescut cu 10,9%, ajungând la 9,6 miliarde euro. Județul ocupă locul al patrulea la nivel național după București, Timiș și Argeș. Importurile au însumat 12,9 miliarde euro, menținând Ilfovul pe locul al doilea în țară după București. Printre principalele produse exportate se numără produsele alimentare, băuturile și tutunul, echipamentele electrice și electronice, precum și produsele din mase plastice și cauciuc. Germania, Japonia, Republica Moldova, Franța și Italia se numără printre cei mai importanți parteneri comerciali ai județului. Turismul a înregistrat o evoluție peste media națională. Numărul sosirilor în structurile de cazare a crescut cu 6,4%, depășind 219.000 de turiști, în timp ce numărul înnoptărilor a avansat cu aproape 16%. Gradul de ocupare al locurilor de cazare s-a menținut la 41,6%, ceea ce plasează Ilfovul pe locul al treilea în țară la acest indicator. Aproape jumătate dintre turiști au fost cetățeni străini, aspect care confirmă rolul strategic al județului în zona aeroportuară și de tranzit internațional.
Raport favorabil între salariați și pensionari
Piața muncii a continuat să evolueze pozitiv. La finalul lunii decembrie 2025, în județ erau înregistrați aproximativ 203.500 salariați, cu 1,2% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului precedent. Majoritatea angajaților lucrează în servicii, sector care concentrează peste două treimi din totalul forței de muncă. Creșteri importante ale numărului de salariați au fost înregistrate în retail, logistică, transport aerian, securitate cibernetică și construcții. Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat în județul Ilfov în decembrie 2025 a fost de 9.771 lei, iar salariul mediu net de 5.884 lei, valori apropiate de media națională și care plasează județul pe locul al cincilea în România, după București și județele Cluj, Timiș și Sibiu. În trimestrul IV al anului 2025, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost de 78.910 persoane. Raportat la numărul salariaților, reveneau aproximativ 39 de pensionari la 100 de salariați, nivel mult mai bun decât media națională. Pensia medie lunară în județ a fost de 2.769 lei.
Durata medie a vieții depășește media națională
Din punct de vedere demografic, Ilfovul continuă să fie unul dintre puținele județe din România aflate în creștere accentuată a populației. La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu a ajuns la 547.872 locuitori, în creștere cu 3% față de anul precedent. Aproximativ 54% dintre locuitori trăiesc în mediul rural, însă multe localități periurbane au cunoscut un proces rapid de urbanizare și modernizare. Creșterea populației este determinată în principal de migrația internă pozitivă, județul atrăgând numeroase familii tinere și persoane active profesional din București și din alte județe ale țării. În anul 2025 s-au născut 4.410 copii și au decedat 4.263 persoane, rezultând un spor natural pozitiv de 147 persoane. Totodată, s-au înregistrat peste 3.300 de căsătorii și aproximativ 558 divorțuri. Indicele de îmbătrânire a populației indică faptul că Ilfovul are una dintre cele mai tinere populații din România. La 100 de persoane tinere revin aproximativ 82 persoane vârstnice, nivel mult sub media națională. Raportul de dependență demografică este de asemenea inferior mediei țării, ceea ce arată existența unei populații active numeroase și a unui potențial ridicat de dezvoltare economică. Durata medie a vieții în județ a crescut în anul 2024 la 77,42 ani, peste media națională. Femeile au o speranță de viață de peste 80 ani, cu aproximativ 6,5 ani mai mare decât cea a bărbaților. La nivel național, Ilfovul ocupă una dintre primele poziții privind durata medie a vieții. Datele statistice pentru anul 2025 confirmă faptul că Ilfovul rămâne unul dintre cele mai dinamice județe ale României. Dezvoltarea accelerată a sectorului rezidențial, creșterea investițiilor, extinderea mediului de afaceri și evoluția pozitivă a serviciilor și comerțului exterior consolidează poziția județului în economia națională. În același timp, dificultățile înregistrate în industrie arată că economia locală traversează o perioadă de transformare structurală, în care serviciile, comerțul, logistica și construcțiile devin principalele motoare de creștere economică.
