Brănești
Povestea Cucilor din Brănești e greu de epuizat în trei pagini de ziar, așa cum ați citit în numărul trecut al Jurnalului de Ilfov. Multe au rămas nespuse din lipsă de spațiu și, de aceea, continuăm în această ediție.
Text: Cristina Bunea
Cucii, ritual de primăvară
Tradiție străveche, cu rădăcini precreștine, practicată a doua zi după Lăsata Secului de brânză, înainte de intrarea în Postul Mare, Ziua Cucilor ține de obiceiurile de trecere de la un anotimp la altul și de alungare a spiritelor rele ale iernii prin zgomotul puternic produs de tălăngile din metal, acioaie, pe denumirea lor mai exactă. Ziua Cucilor este o zi a bărbaților care se costumează și se maschează în cuci sau cucoaice folosind hainele partenerelor de viață. Iar Ziua Cucilor nu are farmec dacă nu ești bătut pe umăr de către vreun cuc/cucoaică, ca un fel de urare de bine.
Târg meșteșugăresc
Și pentru că trebuie să existe și amintiri concrete de la Ziua Cucilor, elevii școlilor și liceelor din Brănești s-au mobilizat și în acest an în a confecționa și a vinde obiecte care să amintească, peste ani, de sărbătoare. Și au fost farfurii pictate, păpuși, punguțe din etamină cusute, măști pentru cei care voiau să se costumeze. Admirabilă muncă!
Parada diversității
În fiecare an, la paradă, costumele mascaților invitați fascinează și invită la cunoaștere. Și, de fiecare dată, spațiul tipografic nu ne permite să-i punem în valoare pe toți. Din prezentarea făcută pe scenă de profesorul Andrei Galbenu am reținut, de exemplu, despre mascații de la Belcești, Iași, că grupul care a venit de la Belcești, format din 9 membri, avea un cerb cu coarne, bot din lemn finisat și lăcuit, panglici și oglinzi mici. Corpul a fost făcut dintr-un covoraș moldovenesc, tivit cu blană de iepure. Mascații, cărora li se spune urâți sau căldărari, au fața acoperită cu o mască (obrăzar) confecționată dintr-o pălărie de fetru, brodată cu lână în culori vii. Însă, ceea ce a atras pe toată lumea a fost părul bogat, de cal, prins cu măiestrie. Obiceiul brondoșilor din Cavnic se desfășoară în fiecare an între Crăciun și Anul Nou și, potrivit legendei, tradiția datează din 1717 când localnicii orașului maramureșean s-au mascat pentru a-i alunga pe tătarii care le amenințau teritoriile. Și iar nu v-am povestit tot, acelora dintre dvs. care nu ați fost la paradă, nici anul acesta!
