Starea învăţământului ilfovean, cu bune şi rele
Inspectorii școlari din județul Ilfov, coordonați de inspector general Maria-Gabriela Ilisie, au prezentat zilele trecute, în fața secretarului de stat în ministerul Educației, Ștefania Duminică, a prefectului județului, Speranța Cliseru, a președintelui Consiliului Județean Ilfov (CJI), Marian Petrache și a vicepreședintelui CJI, Gheorghe Roman, Raportul privind starea și calitatea învățământului ilfovean în anul școlar 2012-2013.
Fără lipsă de modestie, dar și fără ascunzișuri, cei care au grijă de educația școlară a județului și-au expus în slide-uri punctele forte, precum și “zonele de îmbunătățit”. Ei au detaliat, pe parcursul a patru ore, activitatea fiecărui compartiment/serviciu, au vorbit despre resursa umană, materială, dar și financiară a sectorului, despre curriculum și controlul calității prin inspecții școlare, examene și olimpiade, despre învățământul particular ilfovean, dar și despre calitatea managementului unităților de învățământ, dar și a serviciilor educaționale.
Rețeaua școlară ilfoveană cuprinde 82 de grădinițe, 26 de școli primare, 61 de școli gimnaziale, 18 licee, 3 centre școlare pentru educație incluzivă, 1 club sportiv, 1 palat al copiilor și o casă a corpului didactic. Ca aspecte pozitive ale nivelului calitativ al încadrării cu personal didactic pentru anul școlar care a trecut s-au remarcat creșterea numărului normelor didactice încadrate cu personal didactic titular, dar și menținerea ponderii personalului didactic calificat la un nivel de 93%. Referindu-se la eficacitatea educațională, reflectată de rezultatele obținute de către elevi, în anul școlar 2012-2013, Raportul a concluzionat că situația la învățătură se situează pe o curbă descendentă în ceea ce privește procentul elevilor cu situația neîncheiată și procentul elevilor neșcolarizați. Aceasta se poate explica prin stagnarea nivelului motivațional și a implicării elevilor. Situația este determinată, din păcate, în mare măsură, de faptul că actul educațional nu răspunde foarte bine nevoilor și intereselor lor. A crescut însă calitatea rezultatelor la învățătură, mediile mari și foarte mari fiind mai multe decât în anul școlar 2011-2012. Totodată, s-a înregistrat și o diminuare a numărului de note de 5-6,99. Și tot la creșteri, de data aceasta, de nelăudat, s-au menționat, numărul elevilor repetenți, dar și al celor sancționați.
Evaluare națională cu rezultate bune
Deși rezultatele la Evaluarea națională au fost, în 2013, peste așteptări, activitatea trebuie continuată și chiar îmbunătățită. O componentă importantă privește pregătirea psihologică a elevului (dar și a profesorilor și, de ce nu? – a părinților), pentru susținerea examenelor, în condițiile schimbării ponderilor mediilor ce intră în calculul mediei de admitere la liceu. De remarcat ar fi, tot în cazul Evaluării, faptul că, în 2013, elevii ilfoveni au optat pentru înscrierea la liceele din județ, și nu au mai plecat spre Capitală. Unul dintre motive, deloc îmbucurător, ar putea fi dat de scăderea drastică a puterii de cumpărare în familii, fapt ce i-a determinat pe părinți să opteze pentru liceele apropiate de domiciliu, fiind dificil de suportat cheltuielile cu transportul din și în București. Alte motive, de data aceasta pozitive, ar fi intervenția școlii în consilierea elevilor privind opțiunile pentru clasa a IX-a, care au determinat creșterea numărului de opțiuni pentru liceele ilfovene, dar și promovarea sistematică a ofertei educaționale a liceelor din județ.
Bac de groază
Privitor la Bacalaureatul 2013, s-a constatat că există diferențe mari între elevii de la filiera teoretică și cei de la filiera tehnologică, dar și între profile, chiar în cadrul aceluiași liceu, din toate punctele de vedere – frecvență, participare la ore, pregătire pentru lecție. “Pentru mulți dintre elevi (în special pentru cei de pe ruta progresivă), problemele au început de la ciclul primar – ei nu au deprinderi minimale (scris, citit, înțelegerea unui text). Un factor care generează discrepanţe majore este şi media de admitere la liceu a acestor candidaţi la examenul de bacalaureat. Astfel, mare parte din candidaţii la examenul de bacalaureat din Ilfov provin din liceele tehnologice, ruta progresivă de pregătire. Mai mult decât atât, mulți dintre aceștia, au fost admiși la liceu în etapele a III-a si a IV-a, accesând liceul fără să fi suţinut examene naţionale”, arată Raportul.
Directori cu “zone de îmbunătățire”
Conducerea celor mai multe școli din județ se centrează preponderent pe prezent și pe rezolvarea nevoilor imediate, directorii acordând mai puțină atenție aspectelor ce țin de viitorul fie el și apropiat al școlii, arată Raportul. Evaluarea face referiri și la lipsa de preocupare a unor directori de unități școlare față de delimitarea unei viziuni manageriale observabile ca abordare pe termen mediu și lung. Acest lucru reprezintă o formalitate, prin exprimarea la nivelul documentelor strategice și nu o realitate. Pregătirea psiho-pedagogică şi metodico-ştiinţifică a unor cadre didactice – de nivel mediu sau scăzut, are ca efect rezultate slabe ale elevilor, acest fapt nereprezentând pentru toți directorii un semnal de alarmă, care să determine proiectarea și derularea în școală a unui program coerent de dezvoltare profesională. Se constată absenţa, insuficienţa sau inadecvarea obiectivelor, a strategiilor în domeniul calităţii, pe termen scurt, mediu şi lung într-un număr mare de unități de învățământ, absenţa sau insuficienta formare a abilităţilor de a elabora și gestiona proiecte de atragere de fonduri extrabugetare pentru dezvoltarea școlii. Se constată în cele mai multe școli, conduceri preponderent administrative, cu neglijarea managementului proactiv, a culturii organizaţionale, a culturii calităţii şi a culturii autoevaluării și evaluării dar și la faptul că, școlile nu sunt suficient deschise către comunitate, comunicarea făcându-se în cele mai multe cazuri, formal.
Probleme și la privat
59 de unități școlare din Ilfov aparțin mediului privat – 36 de grădinițe, 16 școli primare, 5 școli gimnaziale, 1 liceu și o școală profesională, iar numărul personalului didactic încadrat anul școlar trecut, în aceste structuri, s-a ridicat la 134. Ca aspecte pozitive pentru sectorul privat s-au menționat logistica asigurată în aceste structuri la standarde de calitate pentru toate domeniile, existența cabinetelor medicale cu personal de specialitate în incinta unor unități, condiții pentru realizarea unui proces de învățămțnt care să respecte prevederile legislative, organizarea spațiului de învățare “pe zone de interes” funcționale, destinate unei pregătiri reale de integrare în viață/comunitate. Totuși, controalele inspectorilor școlari în aceste unități au scos la iveală numiri în funcții de conducere care nu respectă legislația în vigoare, personal didactic numit de fundația finanțatoare, fără organizare de concurs, încadrare de personal didactic suplinitor fără studii corespunzătoare postului sau lipsa unor documente de funcționare pentru anul curent.
Preşedintele CJI, Marian Petrache, Ștefania Duminică, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar, Inspectorul școlar general, Maria-Gabriela Ilisie (la microfon), Prefectul Speranţa Cliseru, inspectorul şcolar adjunct Coca Codreanu
