La Surlari, în Codrii Vlăsiei, a 7 – a pădure a copilăriei lor

Peste 3.000 de copii, cu familiile lor, au plantat 7.000 de puieţi 

„Dacă te gândeşti la anul următor – însămânţează pământul. Dacă te gândeşti la următorii zeci de ani – plantează un copac. Dacă te gândeşti la următorii o sută de ani – educă oamenii”, spune o cugetare veche a lumii. Este ceea ce gândesc şi fac, deopotrivă, copiii şi membrii voluntari ai Asociaţiei „Familie Sănătoasă”. Iar „Mic şi Ecologist” e povestea de suflet a tuturor, ajunsă la a VII-a ediţie. A început în 2011 şi a continuat până azi, fără întrerupere. În fiecare primăvară şi toamnă. De atunci, şapte păduri ale Codrilor Vlăsiei s-au născut şi au intrat în rânduiala naturii. Părinţii lor? Generaţii de prichindei din Ilfov, care au plantat cu sutele de mii – stejari, frasini, corcoduşi, tei şi meri.  

Vecinătatea codrilor ilfoveni adăposteşte şi localitatea Moara Vlăsiei. În apropiere – sâmbătă, 15 noiembrie – şantierul de împăduriri de la Surlari s-a umplut de larma a peste 3.000 de copii, din 70 de grădiniţe înscrise pentru acest eveniment. Proiectul ecologic „Copiii înverzesc România” este unul amplu şi urmăreşte să atingă plantarea a unui milion de puieţi, în pădurile judeţului. 

„Pădurarii de grădiniţă”

Aşa i-a denumit Dumitru Voicu, şeful Direcţiei Silvice Ilfov. Şi ca de obicei, iureşul lor a fost însufleţit de satisfacţia rezultatelor finale. Iar ca veteran al îngrijirii vieţii pădurii, nu a putut face abstracţie de mesajul lor. Fireşte că a  venit însoţit de Tea, copila lui în vârstă de 5 ani, care a plantat stejari pentru pădurea ei şi a lui „Dudu”. Aşa îl alintă ea – cu nume de arbore – pe cel care îi îndrumă copilăria şi o iubeşte. 

De la el am aflat că aceasta e perioada optimă, în campania împăduririlor de toamnă, care e în toi. Ea cuprinde şi alte lucrări silvice, de întreţinere a arboretului, curăţări, mobilizări, descopleşiri (rărituri, fără scăderea indicelui de densitate), până se închide starea de masiv, adică pădurea devine un tot unitar şi se dezvoltă pe cont propriu, fără să mai fie nevoie de intervenţia omului. 

Silvicultorii, alături de copii 

 La Surlari, totul s-a desfăşurat în parcela nr. 12 – cu suprafaţa de 1,6 ha, a Unităţii de producţie nr. V. Formula de plantare a fost de 60 % cu stejar pedunculat, iar restul, în procente egale, cu tei şi corcoduş, puieţi de talie mijlocie şi mică. 

Dănuţ Aurel Petri, şeful ocolului Snagov, a precizat că au asigurat asistenţa tehnică silvicultori din toate cele şase districte componente. Adică, 20 de specia­lişti, tehnicieni şi pădurari. 

Liliana Badea – inginer silvic, şeful compartimentului cultură şi regenerarea pădurilor – a supravegheat operaţiunile de pregătire, sortare şi toaletare ale puieţilor, dinaintea plantării, la o densitate de 6.700 de exemplare, pe hectar. Ea afirmă că: “Distanţa între rânduri trebuie să fie 2 m, iar între puieţi, de  0,75 m, pentru ca întreţinerea mecanizată să se poată face fără dificultate, în timp. Totul, conform studiilor și normelor  aplicate  formei noastre de relief, şleaul de câmpie“. 

„Ediție mai îndrăgită și  așteptată“

Meda Dobocan e președintele Asociației „Familie Sănătoasă” și sufletul organizării acestui proiect, care s-a desfășurat la Surlari. Mărturisește că, în comparație cu anii trecuți, participarea de acum a copiilor,  pă­rinților și prietenilor naturii e mai intensă. Încă din primăvară, s-au înscris peste 3.200 de copii, din 70 de grădinițe, care, iată, majoritatea au venit aici. 

În plus, pro­iectul “Mic şi Ecologist” mai include în tota­litatea lui lecţii teoretice, plus aplicații demonstrative, lucrate cu educatori şi specialiști, la care participă peste 256 de unități preșcolare de învățământ.  

Prieteni și susținători noi 

Este o altă noutate a acestei ediții, în care copiii sunt „Părinții pădurilor de mâine“. Ea afirmă: „Începând din acest an, am abordat un dialog direct cu unele companii, care au răspuns cu bunăvoință demersului nostru. Am vorbit cu mulți părinți și prieteni ai lor, din companii, iar ele au acceptat să participe ca susținători și sponsori. Iată: Fabrio Savanna, Banca Transilvania şi altele. În campania următoare vom avea păduri care vor purta nume dedicate fiecărui sezon de plantări, la care se vor implica. Îi vedeţi? Acum, după ce au împărțit copiilor daruri, parcă nu le mai vine să plece. Și eu, și ei, suntem încântaţi de colaborare şi urmează să o extindem, în forme diverse, concrete și multiple“, conchide ea. 

„În primăvară, vom veni după ghiocei“

Asta e rugămintea pe care i-au adresat-o Medei Dobocan, copii. Le-a fost ușor să-i obțină promisiunea. Iar pentru că munca lor de la Surlari a atins baremul satisfacției plantării a peste 7.000 de puieți, tot ce urmează devine ușor de îndeplinit. Cei mai mulți participanți – deținători ai amtintirii simbolului de poveste „Sâmburel“ – au promis să ude, în fiecare an, lăstarii tineri ai arborilor de mâine. Au mai făgăduit să revină oricând aici, mai cu seamă la primăvară, în mijlocul naturii, la cules de ghiocei, printre copacii care le poartă numele. În pădurea lor.   

Iar versurile poeziei eminesciene „Revedere“, își vor avea purtătorii răspunsurilor, la întrebări păstrate în timp: „Codrule, codruţule / Ce mai faci, drăguţule? / Că de când nu ne-am văzut / Multă vreme au trecut / Şi de când m-am depărtat, / Multă lume am umblat”.