După vânzoleala post-referendum, săptămâna care a trecut a părut pașnică, de parcă oștile istovite ale USL și ale președintelui Băsescu ar fi ajuns la un armistițiu. Cu mici excepții, ai putea spune că ne apropiem de normalitate, doar că te întrebi: când e România normală? Când politicienii mai au un pic și-s gata să-și smulgă „beregățile”, sau când tonul dezbaterii politice se apropie de o minimă decență? Eu cred că din ceea ce am experimentat în ultimii 22 de ani, prima variantă ar fi cea corectă… Bref, capul de afiș al perioadei amintite ar putea fi considerat cercetarea de către DNA a secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, pentru fraude în procesul de votare din 29 iulie. În ciuda declarațiilor șefului DNA, că instituția nu anchetează îndemnarea populației să meargă la vot ci fraudele comise, atât Ponta, cât și Antonescu au sărit în sus cât casa și s-au hotărât să se autodenunțe, pentru că și ei au îndemnat alegătorii la să voteze. Dacă Ponta a fost urmat în demersul său de toți membrii BPN al PSD, Antonescu, cu consecvența-i recunoscută, a declarat că a fost descurajat în această întreprindere de declarațiile procurorului general Codruța Kovesi. PSD-ul, în buna-i tradiție, nu a ezitat să-și arate unitatea de monolit în jurul secretarului său general. Și nu pot să nu-mi aduc aminte, văzând toate acestea, de alaiul pedeserist care-l însoțea pe Gabriel Bivolaru să dea cu subsemnatul la Parchet. A, era să uit! Antonescu a ajuns și el într-un târziu la Senat, foarte nedumerit că întreaga mass-media se indignase de absența lui în prima zi a noii sesiuni parlamentare. “Ce, s-a-ntâmplat ceva la Senat?”, ar fi întrebat el frecându-se somnoros la ochi precum un copil sculat pe neașteptate din somn. La prima sa apariție în plen a fost întâmpinat cu aplauze ironice, iar ședința a fost închisă după câteva minute din cau-za unor defecțiuni tehnice, spre ușurarea președintelui care nu sperase la asemenea mană cerească. Pe de altă parte, în sânul partidului pe care cu onor îl conduce, au început să apară voci contestatoare, una dintre ele fiind cea a lui Ludovic Orban care a declarat că s-a săturat “să tragă la căruța PSD.” Dar nu a fost decât un scâncet izolat, o furtună într-un pahar cu apă, pentru că, se pare, turbulentul a fost pus repede cu botul pe labe. A intervenit și unul din oamenii echilibrați ai partidului și anume Călin Popesu Tăriceanu, care a afirmat că toată această tevatură trebui să înceteze și toată lumea trebuie să se concentreze la alegerile din iarnă. Apropo de alegeri, în sânul USL se desfășoară o bătălie surdă pentru ocuparea locurilor din colegii, împărțeala desfășurându-se prin tot felul de sforării și intervenții, în cel mai pur stil balca-nic. Vorba lui Agamiță Dandanache: “Familia mea e de la pasopt în Cameră si io să rămân fără coledzi?” Passons!

Europa este cu ochii în continuare pe noi și ne privește cu circumspecție. Zilele acestea, reprezentanți ai comisiei de la Veneția vizitează România pentru a se lămuri în privința presiunilor asupra Justiției și mai ales asupra CCR din zilele fierbinți ale referendumului, urmând a avea întâlniri cu toate părțile implicate. După o primă întrevedere la Curtea Constituțională, Comisia de la Veneția și-a exprimat susținerea acestui organism și a apreciat activitatea depusă. La rândul său, Ponta i-a asigurat pe reprezentanții Comisiei că statul de drept nu a fost nici o clipă în pericol în toată acestă perioadă. În concluzie, totul nu ar fi fost nimic altceva decât mult zgomot pentru nimic și toți cei implicați nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase.