Institutul Cantacuzino a încetat producția de vaccinuri în februarie 2010 când ANM i-a retras autorizația de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vacci-nurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. Ultimul stoc de BCG românesc a fost epuizat în 31 ianuarie 2010. În loc să fie modernizată linia de fabricație, Ministerul Sănătății a decis achiziționarea de de vaccin BCG cu sprijinul UNICEF. Bugetul alocat pentru achiziţia dozelor de vaccin a fost de 81.732,50 de do-lari. Au fost cumpărate 588.000 de doze, din care au fost livrate până în prezent 340.000, din Danemarca de la producătorul Staten Serum Institut. Problemele au înce-put, însă, la scurt timp după începerea administrării acestui produs. Fostul ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi, declara, în 24 septembrie, că vaccinul antituberculos (BCG) din Danemarca este singurul utilizabil în acest moment, în cazul căruia există unele reacţii adverse, însă acestea nu sunt atât de grave încât să determine oprirea imuni-zărilor. Totuși, până în prezent au fost semnalate oficial 115 de cazuri de reacții adverse. Experții naționali în BCG susțin, conform datelor deținute, că, de fapt, există cel puțin 300 de astfel de cazuri. Ei afirmă că autoritățile române ar fi trebuit să verifice eficienţa vaccinului şi să facă un studiu privind reacţiile adverse severe alte acestuia pe un lot de 50-200 de copii la şase luni de la vaccinare, mai ales că însuși institutul danez raportase 12 cazuri în 2012. Reacțiile adverse se manifestă, în principal prin limfadenopatie (mărirea ganglionilor axilari și latero-cervicali) și ulcerații la locul administrării. Din totalul celor 115 cazuri de reacţii adverse severe, recunoscute oficial, 44,3 la sută au necesitat tratament tuberculostatic, 20,8 la sută, chirurgical, iar 6 la sută, antibiotic. „O comisie a Ministerului Sănătăţii va analiza toate reacţiile adverse ale vaccinului BCG din Danemarca ce au fost raportate. Va fi o analiză detaliată a acestor reacţii adverse, pentru a vedea dacă se încadrează în limitele normale sau le depăşesc.”, a declarat ministrul Sănătății Raed Arafat. Vaccinarea împotriva tuberculozei a fost introdusă în România de dr. Ion Cantacuzino în 1926. Specialiștii susțin că „tulpina vaccinului ro­mânesc este diferită de cea din Danemarca. Când schimbi tulpina vaccinului se face obligatoriu un studiu de eficacitate şi reactogenitate”. Potri-vit acestora, tulpina vaccinului din Danemarca este mai reactogenă, produsul românesc realizat de Institutul Cantacuzino până la sistarea producţiei fiind diferit de cel cumpărat în 2011. 

„Danemarca nu a avut TBC. Ei au făcut vaccinul odată cu sosirea imigranţilor. În schimb, în România, incidenţa tuber­culozei rămâne prin­tre cele mai ridicate din Eu­ropa.”, au conclu­zio­nat reprezentanții spe­­cialiștilor.

La închiderea ediției aflăm că 10 bebeluși au fost internați de urgență la Institutul „Marius Nasta”, cu diagnosticul de TBC ganglionar, provocat de administrarea vac-cinului din Danemarca. Ministerul Sănătății a anunțat că vaccinarea va fi sistată. Suntem curioși dacă va fi cineva găsit vinovat…