Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 6 ianuarie, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale pentru 2020, acte normative adoptate de Guvernul Orban, în premieră, prin angajarea răspunderii în faţa Parlamentului.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 484

Potrivit analiștilor, direcţiile majore de acţiune ale bugetului pentru 2020 sunt investiţiile în infrastructură şi susţinerea mediului de afaceri, reducerea deficitului bugetar pe orizontul de referinţă, măsuri de limitare şi îmbunătăţire a cheltuielilor şi evitarea risipei banului public, măsuri salariale, sociale, pentru asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoane vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile şi aflate în dificultate. Pentru anul acesta, autorităţile estimează că investiţiile vor creşte, fiind bugetate la 4,5% din PIB. Veniturile prevăzute pentru anul în curs sunt de 360,149 miliarde lei, cu o pondere în PIB de 31,89%.

Cheltuielile sunt bugetate la 400,694 miliarde lei, respectiv 35,48% din PIB. Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere faţă de anul precedent, ­respectiv de 4,5%. Câştigul sala­rial brut are o valoare de 5.429 lei în 2020, iar cel net de 3.324 lei. Rata şomajului este prognozată să atingă anul viitor 3%, faţă de 3,2% în 2019, iar numărul şomerilor – 275.000.

Nouă ministere vor primi credite bugetare mai mari comparativ cu cele din 2019, în timp ce pentru şapte acestea vor fi mai reduse, conform bugetului pentru 2020.

Mai mulți bani pentru infrastructură și mediu

Deşi economiştii sunt de părere că indicatorii macroeconomici pentru anul în curs sunt destul de optimişti, preşedintele Klaus Iohannis consideră că bugetul pe 2020 este unul bun.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, pe 23 decembrie, în plenul Parlamentului în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului pe bugetul pe anul 2020, că acesta a fost construit pe o creştere economică de 4,1%, o rată a inflaţiei de 3,1% şi un curs mediu de 4,75 lei pentru un euro. El a avertizat că finanţarea europeană se va reduce drastic şi a subliniat că bugetele Educaţiei şi Sănătăţii cresc.

În privinţa Legii bugetului de stat, premierul Orban a precizat că au fost acceptate mai multe amendamente pentru suplimentarea sumelor destinate infrastructurii, dar şi pentru mediu.

„Avem amendamente pentru obiective din domeniul mediului prezentate de USR pentru operaţionalizarea sumalului masei lemnoase. Avem, de asemenea, alocări pentru sistemele mobile de măsurare a calităţii aerului şi pentru alte obiective importante din domeniul mediului. Sigur, că mi-ar fi foarte greu să trec în revistă toate amendamentele formulate. Există fără discuţie posibilitatea ca unele amendamente cu efecte benefice să nu le fi putut accepta. Credeţi-mă, este vital pentru România să dea un semnal ferm că porneşte lupta cu dezechilibrele economice, readuce bugetul de stat şi în general indicatorii macro-economci spre echilibru“, a afirmat premierul Ludovic Orban, în faţa plenului reunit al Parlamentului.

Premierul Ludovic Orban a precizat că au fost acceptate amendamente şi pentru suplimentarea sumelor alocate proiectelor de infrastructură, amintind de autostrăzile Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni sau Comarnic-Braşov, dar şi pentru întreţinerea drumurilor naţionale.

„Nu poţi să generezi cheltuieli la nesfârşit fără venituri. Oricine vine şi zice că vrea să dea ceva trebuie să spună de unde dă acei bani. Dacă ne permitem să cheltuim mai mult un an, doi, există riscul ca 10 ani de zile noi şi copii noştri vom da o parte din resursele adunate la bugetul de stat, pentru a plăti datorii. Resursele financiare trebuie folosite pentru investiţi, ca într-o casă. Dacă nu schimbăm filosofia bugetară, dacă nu prioritizăm alocarea bugetului către investiţii şi creşterea calităţii educaţiei, creşterea calităţii în serviciul de sănătate, riscăm să ajungem la un momentdat, nu suntem departe, să nu ne ajungă bugetul să plătim salarii, pensii sau subvenţii de pensii“, a atras atenţia premierul Orban, de la tribuna Camerei Deputaţilor.

Ludovic Orban a încheiat discursul, ­ce­rându-le parlamentarilor să „aibă încredere în acest buget, construit cu extrem de mare atenţie“.

„Obiectivul nostru a fost acela de a reuşi până la data de 31 decembrie să adoptăm proiectul de buget şi bugetul asigurărilor sociale de stat. (…) Folosim în premieră o modalitate de adoptare a bugetului de stat care nu a mai fost folosită – procedura angajării răspunderii Guvernului. E o procedură legiferată în Constituţie şi, spre deosebire de OUG, are aspecte care o fac mai democratică. Am surprins cu angajarea răspunderii. (…) Am aprobat foarte multe amendamente formulate de parlamentari. Dacă există formaţiuni care consideră că legea nu trebuie să intre în vigoare, au la dispoziţie instrumentul moţiunii de cenzură“, afirma atunci premierul Ludovic Orban, citat de Agerpres.

15.078,4 milioane lei, sume defalcate pentru bugetele locale

În privința dispozițiilor referitoare la bugetele locale pe anul 2020, este prevăzut ca din taxa pe valoarea adăugată să se aloce 15.078,4 milioane lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 1.610,6 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor; 4.448,2 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București; 600,0 milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, sumă repartizată pe județe potrivit anexei nr. 6. Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale se face în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilor, prin hotărâre, de către consiliul județean, după consultarea primarilor; 8.164,8 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, inclusiv pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică.

Legea Bugetului mai prevede că, în anul 2020, prin derogare de la prevederile art. 32 și 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale se repartizează prin decizie a directorului direcției generale regionale a finanțelor publice/șefului administrației județene a finanțelor publice, începând cu luna ianuarie, următoarele cote: a) 14% la bugetul local al județului; b) 63% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 6% pentru repartizare bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor prin hotărâre a consiliului județean; d) 14% într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor; e) 3% într-un cont distinct deschis pe seama direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/administrațiilor județene ale finanțelor publice, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole și concerte din subordinea autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din jude­țe, respectiv teatre, opere, filarmonici.