⬤ Cursurile în cadrul proiectului ”Studiul dansului popular din județul Ilfov”, începute în 2019 și suspendate pe perioada pandemiei de COVID-19, au fost reluate cu și mai mult elan

La mijlocul anului 2019, Jurnalul de Ilfov anunța lansarea, de către Consiliul Județean Ilfov, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Ilfov și Asociația Coregrafilor Ansamblurilor Folclorice din România – prin Asociația Culturală „Dorulețul” Tulcea, unui program de formare a cadrelor didactice ilfovene în studiul dansului popular. Noutatea programului era aceea că profesorii (cadre didactice de la gradiniță și până la învățământ liceal din județ) urmau să fie evaluați, însă nu pentru performanțele lor artistice, dobândite în urma cursurilor, ci pentru capacitatea lor de a transmite cele învățate elevilor și pregătirea acestora în cadrul unor formații/cluburi școlare de dans.

Din păcate, programul a fost suspendat pe perioada pandemiei de COVID-19, dar, din fericire, în vara acestui an, lecțiile au fost reluate cu și mai mare poftă, de către dascălii ilfoveni. Coordonatorul proiectului intitulat ”Studiul dansului popular din județul Ilfov” este profesorul de matematică de la Liceul Tehnologic ”Dumitru Dumitrescu” din Buftea, Cornel-Constantin Gănescu, iar coregrafii care se ocupă de pregătirea cadrelor didactice ilfovene din învățământul preuniversitar sunt maestrul coregraf Ștefan Coman, directorul Ansamblului ”Baladele Deltei”, Tulcea, vicepreședinte al Asociației Coregrafilor Ansamblurilor Folclorice din România și secretar general al Consiliului Internațional al Organizatorilor de Festivaluri Folclorice și Artă Populară, în mandatul 2020-2024, și maestrul coregraf Marin Barbu, cunoscutul ”Nea Mărin”, cel care le pune pe vedetele TV la muncă, președintele Asociației Coregrafilor Ansamblurilor Folclorice din România.
Lecțiile se desfășoară în week-end-uri, în sala de sport a Liceului Tehnologic ”Doamna Chiajna”, Roșu, Chiajna, iar cursurile includ, pe lângă partea practică, și elemente teoretice legate de pașii de dans, poziția corpului pe scenă față de public, istoria dansurilor. La final cursurilor, după evaluare, cei mai buni profesori-dansatori primesc atestat de profesor coregraf debutant și pot să pregătească elevi sau alte cadre didactice. O parte dintre ”învățăceii” care au apucat să obțină aceste atestate de profesori coregrafi debutanți, înaintea pandemiei, va fi evaluată la sfârșitul acestui an, pentru următorul nivel al pregătirii, certificarea competențelor.
La nivelul anului 2019 a fost vorba despre circa 60 de profesori, din 35 de localități din județ, iar la evaluarea inițială, de la acel moment, desfășurată la Casa de cultură din orașul Bragadiru, au fost urmărite 35 de formații de dansuri populare, care au urcat pe scenă 500 de copii. 40 de cadre didactice au dobândit atestatul de profesor coregraf debutant.
A urmat pauza impusă de COVID-19, iar din această vară vorbim cumva despre un nou început, proiectul continuând cu o parte a vechilor cursanți și cu noi ”învățăcei”. La reluarea cursurilor au participat circa 80 de profesori, iar acum sunt implicați aproximatix 50 de profesori, însă sunt semnale că există și alți doritori, ­într-o variantă de continuare a cursurilor, în viitor. ”Ne gândim chiar la realizarea unui schelet de opțional pe zona de mișcare sau zona de tradiții, pe care să-l introducem fie la grădiniță, fie la nivel primar, poate chiar și la gimnaziu sau la liceul pedagogic – unde s-ar potrivi extrem de bine. Tradiția românească trebuie păstrată, mai ales pe acest segment de joc și dans, dar și pe partea de cântec popular – pentru că se îmbină frumos. La evaluarea din acest an, care este stabilită pentru 8 decembrie, sperăm ca grupurile formate de fiecare profesor cursant să aibă minimum 6 elevi”, ne-a declarat profesorul Cornel-Constantin Gănescu.
”Au fost jocuri din Ardeal, Banat, Oltenia, Moldova, Dobrogea. Ne-am axat însă pe Muntenia, zona noastră fiind o zonă foarte complexă, care a reușit, să adune accente de folclor din toate zonele țării, conturând un stil extrem de variat, cu influențe din mai multe părți ale țării. Fiecare curs a fost completat cu scurte noțiuni de Istorie sau Geografie ale fiecărui joc învățat, transformate în adevărate ”lecții de românism”. Acum, suntem în faza în care centralizăm o listă cu jocurile pregătite de fiecare cursant pentru evaluare, pentru a avea varietate și a face un spectacol frumos. Evident, jocurile vor fi alese și adaptate vârstelor copiilor. Sperăm ca 8 decembrie să fie încheierea unei etape, nu a proiectul. Pentru că dorim să continuăm și, poate la anul, să facem un festival județean al formațiilor care s-au înființat cu prilejul acestor cursuri. Sau să punem bazele unei formații de dansatori din rândul cadrelor didactice din județ”, a completat profesorul Gănescu.
”Sunt profesor de dans, maestru coregraf. Am participat la foarte multe cursuri și am observat că ”civilizația” pătrunde foarte repede, și din păcate pătrunde și cu multe kitsch-uri. Așa că, pentru a reuși să păstrăm cât mai mult dintre minunatele noastre tradiții și obiceiuri, în urmă cu 10 ani am luat decizia inițierii unor cursuri cu profesori, începute inițial la Brăila. Am acceptat cu drag proiectul de atunci, considerându-l unul cu bătaie lungă, care ajunge repede la sufletul copiilor. Care sunt tot mai captivaţi de calculator, iar atragerea lor în cercuri de dans popular în care pot face mişcare şi își pot fortifica sănătatea fizică şi mentală, și se pot dezvolta armonios, este tot mai strigentă. Dansurile populare constituie un mijloc complex de educare a copiilor în spiritul dragostei faţă de comorile populare, de valorile artistice ale poporului. Așadar, la Brăila am implementat și testat un astfel de proiect cu profesori, iar dl. Gănescu când a văzut ce se întâmplă acolo, a venit cu ideea să preia proiectul la Ilfov. Am răspuns afirmativ și eu și domnul Ștefan Coman, de la Tulcea, și așa a început nebunia aceasta frumoasă, de care mă bucur nespus. Din stângacii aceia de la început, îi văd acum dornici să joace, iar asta este un lucru extraordinar. Am observat cât de implicate sunt cadrele didactice și știu sigur că, la rândul lor, vor transmite această dragoste pentru joc și cântec copiilor. Asta este ideea. Să nu ne pierdem tradițiile”, ne-a explicat, la rândul său, Marin Barbu.
”Am pornit de la ideea să-i învățăm, în această zonă, cât mai multe jocuri din Muntenia. Dar, urechea trebuie să se obișnuiască și cu alte zone, pentru a prinde mai ușor ritmul. Am intrat așadar și un pic prin Transilvania, ne-am dus puțin și prin Nord, prin Oaș. Domnul Coman a venit cu jocuri aromâne și jocuri din Dobrogea”, ne-a mai spus nea Mărin. ”Iar dacă pe 8 decembrie, la evaluare, vom vedea măcat 4-6 perechi de copii la fiecare dascăl și vedem că ce am lucrat cu profesorii s-a transmis copiilor, mergem mai departe cu mare drag”, ne-a spus coregraful.
Tradiție dusă din generație în generație
La rândul său, Ștefan Coman, managerul Ansamblului Profesionist ”Baladele Deltei”, de 46 de ani coregraf pentru jocul tradițional românesc și nu numai, ne-a declarat că apreciază drept ”lăudabilă” inițiativa demarării acestui proiect, în Ilfov. ”Dacă în celelalte județe ale țării au mai fost instructori care au preluat de la înaintașii noștri, în Ilfov, acest lucru nu prea s-a întâmplat. Așa că, această inițiativă, colaborareaCentrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov cu Inspectoratul Școlar Județean Ilfov și Asociația Coregrafilor Ansamblurilor Folclorice din România este, sincer, un exemplu la nivel național. Cred că în următorii ani chiar se vor vedea roadele acestui proiect. Jocul muntenesc va fi dus mai departe. Tradiția este firul ce ne leagă de acel colț de lume, în care părinții, bunii și străbunii noștri ­ne-au modelat personalitatea și ne-au făcut ceea ce suntem astăzi. La evaluarea din 8 decembrie vom avea primele rezultate și sperăm să continuăm cu acest proiect și, de ce nu, să avem poate chiar și o formație alcătuită din profesorii cursanți. Așadar, noi nu ne oprim. Ne dorim să continuăm, așa cum ne-au transmis părinții noștri jocurile, așa vrem să le transmitem și noi tinerilor de azi”, ne-a spus maestrul coregraf Coman.